Home >> Articole >> SENATUL ROMANIEI DISCUTA IN PLEN O SERIE DE MODIFICARI LA LEGEA PRIVIND ASOCIATIILE SI FUNDATIILE

SENATUL ROMANIEI DISCUTA IN PLEN O SERIE DE MODIFICARI LA LEGEA PRIVIND ASOCIATIILE SI FUNDATIILE

Legea prin care se propune modificarea OG 26/2000 privind organizarea şi funcţionarea ONG-urilor, în sensul transparentizării finanţărilor obţinute, este discutată astăzi în Parlament.

Senatul va dezbate, luni, iniţiativa legislativă prin care se propune modificarea OG 26/2000 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor, în sensul transparentizării finanţărilor obţinute de acestea, precum şi pentru restricţionarea şi clarificarea recunoaşterii utilităţii publice a ONG-urilor care au obţinut acest statut.

Propunerea legislativă, iniţiată de social-democraţi, prin senatorul Şerban Nicolae şi deputatul Liviu Pleşoianu, se află înscrisă pe ordinea de zi a plenului de luni a Senatului, primă cameră sesizată în acest caz. În expunerea de motive se apreciază ca necesară creşterea gradului de transparenţă şi se propune obligaţia ca ONG-urile să publice semestrial o declaraţie detaliată de venituri şi cheltuieli.

„Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile au obligaţia de a publica semestrial până la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, în Monitorul Oficial partea a IV-a, declaraţiile de venituri şi cheltuieli pentru semestrul precedent. În declaraţia publicată se menţionează distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea, după caz, care a generat venitul respectiv, precum şi valoarea acestuia. Nepublicarea declaraţiei atrage de drept suspendarea activităţii asociaţiei pentru 30 de zile. Dacă în acest termen declaraţia nu se publică, asociaţia, fundaţia sau federaţia îşi încetează activitatea de îndată”, se arată în textul propunerii legislative.

Prin propunerea legislativă, amendată de Comisia juridică a Senatului, se doreşte modificarea art.38 al OG 26/2000, astfel încât o asociaţie sau fundaţie să fie recunoscută de Guvern ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiţii. În acest sens, sunt enumerate ca domenii în care activitatea unei ONG se desfăşoară în interes general sau comunitar şi sunt definite ca atare în propriul act constitutiv următoarele: servicii sociale (asistenţă, protecţie, incluziune, coeziune, securitate, dezvoltare, economie socială), caritate şi ajutor umanitar, sănătate, sport; educaţie; ştiinţă, cercetare, inovaţie, mediu şi protecţia animalelor, protecţia consumatorului; valori naţionale şi ale minorităţilor naţionale, tradiţii şi patrimoniu cultural; diplomaţie şi relaţii internaţionale, militar-apărare-cultul eroilor.

Fără activităţi politice

O altă condiţie este ca ONG-ul să funcţioneze de cel puţin doi ani şi să fi realizat o parte din obiectivele stabilite. De asemenea, pentru a fi de utilitate publică, o organizaţie neguvernamentală nu trebuie să fi desfăşurat în ‘ultimii doi ani şi nici în prezent’ activităţi politice de orice fel, activităţi de strângere de fonduri sau campanii de sprijinire sau opoziţie faţă de un partid politic sau un candidat pentru o funcţie sau demnitate publică în care acesta poate fi numit ori ales.

Comisia juridică a eliminat algoritmul procentual procentual propus de iniţiatori pentru domeniile în care Guvernul recunoaştea statutul de utilitate publică al fundaţiilor sau asociaţiilor solicitante 40% – servicii sociale; 30% – educaţie; 10% – ştiinţă, cercetare, inovaţie, mediu şi protecţia animalelor, protecţia consumatorului; 10% – valori naţionale şi ale minorităţilor naţionale – tradiţii şi patrimoniu cultural; 10% diplomaţie şi relaţii internaţionale, militar-apărare-cultul eroilor.

Potrivit proiectului de act normativ, recunoaşterea utilităţii publice conferă asociaţiei sau fundaţiei dreptul de a i se atribui în folosinţă gratuită bunuri proprietate publică şi acces la resurse provenite din bugetul de stat şi din bugetele locale, obligaţia de a nu desfăşura activităţi politice de orice fel, activităţi de strângere de fonduri sau campanii de sprijinire ori opoziţie faţă de un partid politic sau un candidat pentru o funcţie sau demnitate publică în care acesta poate fi numit sau ales şi obligaţia de a comunica autorităţilor administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului şi rapoartele de activitate şi bilanţurile anuale şi obligaţia de a publica, în extras, rapoartele de activitate în Monitorul Oficial, partea a IV-a şi în Registrul naţional al al persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Recunoaşterea utilităţii publice se poate face pe o durată de cinci ani şi se poate reînnoi în condiţiile legii, dar, dacă asociaţia sau fundaţia nu mai îndeplineşte una sau mai multe dintre condiţii care au stat la baza acordării acestui statut, ‘Guvernul, la propunerea autorităţii administrative sau a Ministerului Justiţiei, retrage, prin hotărâre, statutul de utilitate publică’. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close