Home >> Stirile zilei >> UNDE FUGIM DE ACASA: LA CETATEA FORTIFICATA PREJMER

UNDE FUGIM DE ACASA: LA CETATEA FORTIFICATA PREJMER

Biserica din Prejmer este una dintre cele mai mari si mai bine pastrate biserici fortificate, dar si una dintre cele mai vechi, anul viitor implinind 800 de ani. Edificiul inca pastreaza camarile de provizii, 272 la numar, fiecare casa din sat avand in cetate o incapere unde pastra hrana pentru zile de restriste, insa in care nu se depozita nimic din avutie.  La interior, biserica adaposteste cateva obiecte foarte valoroase: strana din 1576, altarul din 1450 si orga din 1927.

  • Un lucru mai putin cunoscut este ca in camera de slanina a cetatii s-au filmat  scene din filmul Nostradamus, iar in cetate se afla o orga ucigasa, care insa nu are legatura cu orga din biserica, ci este o arma aflata in zidurile de aparare, practic o scândură cu cinci puşti pe o parte şi pe alta, care facea ravagii in randul dusmanilor.

„Este o cetate taraneasca si totodata se numeste si biserica fortificata. Sunt turisti care ne intreaba unde este cetatea si unde este biserica fortificata. Se face o foarte mare confuzie. Mai intai s-a construit biserica, in mijlocul localitatii, iar fortificatia este o cetate taraneasca, construita mult mai tarziu, de alti constructori. Avem biserica in mijlocul intregului ansamblu, o biserica inceputa pe la 1218 de catre cavalerii teutoni.

Dupa 1242 este construita in continuare de catre cistercieni, mesterii de la Carta. Invazia turca a avut loc pe la 1421, iar intre 1425 si 1505 se construieste de fapt cetatea, zidul de jur imprejur. Astazi este o biserica evanghelica luterana, la inceput fiind o biserica catolica, pana in secolul XVI, cand sasii au trecut la luteranism”, povesteste Cristina Balog, ghidul cetatii.

Cristina este unul dintre sasii care au ramas in Prejmer si de peste 20 de ani a fost pe rand administrator si ghid al cetatii, si-a petrecut viata aici. „Am ramas aici din motive personale, am ramas aici pentru ca mi-a placut, pentru ca sunt acasa. Nu am nevoie de artificii”, povesteste sasoaica.

Pe langa exteriorul impresionant, cetatea are la interior o multime de elemente spectaculoase. „Avem un altar gotic triptic de la 1450 , este altarul din perioada catolica, care a fost restaurat la 1960 si redat bisericii pentru ca acesta este locul lui, fiind o opera de arta. Prejmerenii l-au reprimit cu mare mare drag, cu toate ca o perioada, pana s-au obisnuit cu procedura, au fost doua parti de altar, atat cel evanghelic cat si acesta, de pe perioada catolicismului.  Sus, peste altar se mai vad parti din fresca, la inceput biserica a fost pictata in intregime. Biserica este monument UNESCO din 1998 incoace si pentru faptul ca detinem foarte multe obiecte vechi, de o valoare inestimabila”, spune Cristina Balog.

Cetatea ofera o importanta lectie de supravietuire. „Daca ati observat, pe exterior sunt niste camari, 272, fiecare camara are pe usa un numar, acum sunt numerotate de noi, s-a facut numerotarea noua in anii ’90, pentru evidentele noastre. Insa se mai vad pe usa numerele vechi, cu negru. Fiecare casa din localitate detinea in cetate o camara si aceste camari depozitau toata hrana care putea fi stransa pe timp de pace. In aceste camari nu se lua lua nimic din avutie. O casa avea o singura camera, acestea erau mostenite din generatie in generatie. Daca erai bogat, aveai o camera mai mare, fiindca puteai aduce mai multe provizii, dar tot ce era strans in cetate pe timp de pace, pe timp de restriste era impartit la toti, deci nu exista ca nu aveau ce sa manance. Dupa ce trecea, de exemplu o invazie turca, localitatea era arsa, iar cand plecau atacatarii, localitatea aproape nu mai era, toata perioada de reconstructie se locuia in cetate. Cetatea era ca a doua casa, este un loc foarte sigur. A fost atacata de aproximativ 50 de ori, dar totusi nu a fost cucerita prin lupta”, povesteste ghidul cetatii.

Biserica inca este functionala, se tin slujbe se oficiaza casatorii, botezuri. In rest este vizitata anual de mii de turisti.

Cetatea si biserica au fost restaurate in anii ’60, dupa ce au fost nationalizate, iar dupa 1990 a revenit in administrarea comunitatii sasesti si  s-au facut lucrari de renovare si intretinere. Banii au venit de la o fundatie a sasilor din Munchen. Acum cetatea este intr-o stare foarte buna si lucrarile de intretinere se platesc din taxa de vizitare, instituita in urma cu cativa ani.

Un lucru mai putin cunoscut este ca in cetate, in camera de slanina, s-au filmat mai multe scene din filmul Nostradamus. „O parte din Nostradamus a fost filmata aici in anii 90. Aici era soba, incepuse sa faca acea licoare impotriva ciumei. Peretii erau plini de panze de paianjen, era si camaruta lui. Cred ca s-a filmat 2 zile”, mai povesteste ghidul cetatii.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close