Home >> Stirile zilei >> UNDE FUGIM DE ACASA: IN JUDETUL HARGHITA

UNDE FUGIM DE ACASA: IN JUDETUL HARGHITA

Trei locuri pe care trebuie să le vezi dacă ajungi în judeţul Harghita.

În judeţul Harghita se află singurul lac vulcanic din România, o peşteră din care picură aur, după cum spun localnicii, dar şi cetatea slăninilor, o biserică folosită pe post de frigider încă de acum câteva secole.

Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România.

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România şi se găseşte la 17 kilometri de localitatea Bixad, aflată în apropiere de Băile Tuşnad. Cu câteva mii de ani în urmă, în acest loc era un munte vulcanic.

Părerile sunt  împărţite în privinţa anului ultimei erupţii, aceasta având loc cam cu 30 000 – 40 000 de ani în urmă. Ulterior, în craterul format s-a acumulat apă din precipitaţii şi aşa a apărut lacul.

Lacul Sfânta Ana este una dintre cele mai importante atracţii naturale ale Ţinutului Secuiesc, fiind unicul lac din Europa Central-Estică format pe fundul craterului unui vulcan stins.

Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 949-950 de metri.

Deşi în trecut se vorbea că în unele locuri lacul atinge şi 12 metri adâncime, ultimele măsurători arată că adâncimea maximă este de 6,3 metri.

Lacul are şi câteva ciudăţenii unice. Nivelul apei nu creşte şi nu scade niciodată deşi lacul nu are izvoare şi este alimentat doar de apa de ploaie. Lacul are forma unei palete de pictor. Puritatea apei este foarte apropiată de cea a apei distillate. Are doar  0,0029 ml minerale.

Cetatea Slăninilor de la Dârjiu

Satul Dârjiu mai numără acum în jur de 1.000 de locuitori. Aceştia păstrează cu sfiinţenie o tradiţie de sute de ani, din vremuri în care nimeni nu auzise de frigidere.

Biserica Fortificată din sat are încăperi de peste cinci metri înălţime, cu ziduri groase care o fac să fie o adevărată oază de răcoare chiar şi în cele mai călduroase zile ale verii. Aici, sătenii îşi depun proviziile de sute de ani, de la slănină afumată, ciolane sau carne.

Din acest motiv biserica a fost denumită şi Cetatea Slăninilor şi atrage anual mii de turişti curioşi să vadă obieceiurile zonei.

Peştera Şugău din Harghita

În funcţie de cât de înstărită era, fiecare familie are un anumit număr de cuie în cetate.

Acestea se transmit din generaţie în generaţie şi nu se vând nici pentru toţi banii din lume.

Sătenii sunt mândrii de cuiele lor şi, deşi, au acasă acum frigidere folosesc şi acum cetatea pe post de cămară.

Peştera din care picură aur Peştera Şugău are o lungime de un kilometru şi are patru etaje. Nu se poate vizita în totalitate, fiind disponibil un singur nivel şi un traseu turistic de 150 de metri.

Peştera este renumită datorită galeriilor ei foarte strâmte şi a formaţiunilor unice în România. Aici se pot admira stalactite conice, stalagmite sau stalpi cu guler.

Galeria principal are săli precum Vestiarul, Sala Sfatului şi Hala Descoperirilor. În ultima dintre ele se poate vedea cu adevărat formele săpate de natură în stâncă denumite sugestiv după aspectul lor: Meduza, Delfinul, Lumea Fermecată sau Şirul de Stâlpi sau Ochiul Bufniţei.

Peştera Şugău este situată în Munţiii Giurgeului, pe versantul sudic al Muntelui Sipos (1568 m).

Esta una dintre peşterile reprezentative din Masivul Central al Carpaţilor Orientali. Nimeni nu ştie când a fost descoperită intrarea în peşteră, dar este clar că aceasta are o vechime de câteva secole.

În peşteră este prezent permanent un curent de aer care şuieră continuu fapt care a dat şi demumirea de Şugău.

Cei mai superstiţioşi spun că zgomotul ar fi făcut de fapt de spiritele celor care s-au rătăcit şi au pierit în trecut în peşteră în căutare de aur.

Peştera este exploatată ca destinaţie turistică încă din 1943 când Composesoratul din Valea Strâmbă a dat ordin să se facă lucrări pentru ca intrarea în subteran să fie vizibilă.

A fost construită chiar şi o cabană unde turiştii să se poată odihni, dar aceasta a fost distrusă de un incendiu. Celebră o fac şi legendele care circulă de secole şi care spun că aici din pereţii peşterii picură aur. Se spune că odată la şapte ani se umplu trei găleţi cu aur, dar până acum nimeni nu a reuşit să se îmbogăţească.

Se mai spune că doar cei aleşi pot găsi aurul, iar acesta poate fi adunat odată la şapte ani, doar în vinerea dinainte de Rusalii. Nimeni nu a reuşit însă să găsească mult râvnitul aur deoarece nu se ştie când încep şi mai ales când se termină cei şapte ani.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close