Home >> Administratie publica >> SITUATIE ISTORICA PENTRU ROMANIA: MINISTRUL JUSTITIEI CERE REVOCAREA PROCURORULUI SEF AL DNA

SITUATIE ISTORICA PENTRU ROMANIA: MINISTRUL JUSTITIEI CERE REVOCAREA PROCURORULUI SEF AL DNA

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a prezentat joi seara un raport privind “activitatea manageriala la DNA”, la finalul caruia a anuntat ca declanseaza procedura de revocare a procurorului sef, Laura Codruta Kovesi.

Tudorel Toader a afirmat ca raportul intocmit de el are 36 de pagini si contine 20 de “acte si fapte” pe care le-ar fi savarsit sefa DNA. Printre acestea, ministrul Justitiei a amintit conflictele de natura constitutionala cu Guvernul si Parlamentul, printre care anchetarea emiterii OUG 13, dar si o conducere exagerat de autoritara, implicarea in dosare, incercarea de a obtine condamnari cu orice pret sau denigrarea Romaniei prin crearea unei imagini de tara corupta.

Ministrul a invocat tot felul de argumente, printre care decizii ale CCR, obscura inregistrare a sefei DNA la o sedinta cu procurorii, cazul Negulescu, dar si interviurile acordate de Laura Codruta Kovesi pentru BBC sau Euronews in care aceasta isi exprima anumite opinii.

Ministrul Toader a afirmat ca DNA nu se identifica cu procurorul sef si ca lupta anticoruptie va continua. El a refuzat categoric sa stea de vorba cu jurnalistii si sa le raspunda la intrebari, anuntand ca va organiza o conferinta de presa dupa ce toata lumea va fi citit raportul in intregime.

Raportul intocmit de ministru va fi postat pe site-ul Ministerului Justitiei si apoi trimis la sectia de procurori a CSM, pentru avizare, precum si presedintelui Romaniei, care va decide daca o revoca sau nu pe sefa DNA, potrivit Constitutiei.

La scurt timp dupa incheierea declaratiilor facute de ministru, site-ul Ministerului Justitiei s-a blocat din cauza numarului mare de accesari.

18:00 – Ministrul Justitiei vine la microfon si ii roaga pe jurnalisti sa nu ii filmeze hartiile.

– “Daca nu mergeti dincolo de linia aceea, eu plec”, le spune ministrul jurnalistilor, cerandu-le sa se dea mai in spate si sa se “organizeze”.

Tudorel Toader face totusi declaratii, dupa ce jurnalistii ii cer sa se urce pe un podium, ca sa fie vazut mai bine. Ministrul refuza.

– Sa stabilim reguli de organizare.

– Raportul este cuprinzator, are 36 de pagini in sinteza. Il prezint in diagonala, in sinteza, dupa care, cand terminam intalnirea, il postam pe Internet la MJ.

– Este o prezentare a raportului, nu o conferinta de presa. Chiar in diagonala prezentat, va dura mult, daca nu foarte mult.

– Avem o justitie, unii spun ca e buna, altii rea. Justitia trebuie sa fie egala pentru toti, sa fie in slujba cetateanului, sa fie buna, nu si rea.

– In urma cu 6 luni, se implineau 6 luni de la preluarea demnitatii de ministru.

– Legile Justitiei au fost adoptate, vor fi modificate de Parlament in sensul deciziilor CCR, apoi promulgate si publicate in MOF.

– Se implineste exact un an de la preluarea demnitatii de ministru. Tot impreuna ne aflam in acelasi loc si va voi prezenta raportul privind activitatea mangeriala de la DNA.

– Demnitatea de procuror e absolut respectabila, daca e exercitata in limitele competentelor constitutionale, cu buna credinta, pentru a servi binelui public, una dintre exigentele statului de drept.

– Am inceput activitatea ca procuror. Mi s-a propus sa raman asistent universitar la Facultatea de Drept, puteam sa optez pentru a fi judecator, notar sau avocat. Am urmat toate treptele carierei universitare. Am fost prodecan, decan, iar din februarie 2016 sunt rector.

– Prezentul raport nu reprezinta o evaluare a DNA. Aveti rolul de a face distinctiile.

– Raportul de sinteza privind DNA, DIICOT si MP va fi prezentat Parlamentului, conform legii 304. Pana la sfarsitul lunii februarie, trebuie sa primesc rapoartele, sa realizez o sinteza, pe care o voi prezenta. Obligatia nu are legatura cu raportul pe care vi-l prezint in continuare.

– Raportul de fata reprezinta luarea de pozitie a ministrului Justitiei, determinata de rolul sau constitutional. Procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei.

– Raportul a fost elaborat pe fondul dezbaterilor din spatiul public intre februarie 2017-2018, care au divizat opinia publica si au ridicat la cote nemaintalnite in istoria recenta a Romaniei atacurile la persoana si punerea sub semnul intrebarii a valorilor precum prezumtia de nevinovatie, libertatea unor persoane.

– Atacurile au polarizat atentia asupra Romaniei, au declansat mecanisme ce nu au mai fost intalnite, amenintand obiective precum MCV, punand in pericol statul de drept.

– Luarea de pozitie se fundamenteaza pe art 54 alin 4 coroborat cu 51 lit b din legea 303/2004. Ele stabilesc competenta ministrului de a cere revocarea procurorului sef.

– Potrivit art 51 lin 3 din L 303, la verificarea activitatii sunt avute in vedere criterii: folosirea resurselor, gestionarea situatiilor de criza, raportul resurse investite/rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, repartizarea sarcinilor.

– Fata de cadrul legal invocat, am realizat o analiza privind organizarea eficienta, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilitatilor, aptitudinile manageriale referitoare la procurorul sef al DNA in perioada februarie 2017 – februarie 2018.

Etapele institutionale au fost urmatoarele:

– raportul de evaluare a eficientei, conform deciziei CCR care a constatat conflictul intre DNA si Guvern, generat de actiunea PICCJ de a-si aroga atributii de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, OUG 13, cu incalcarea competentelor Guvernului si Parlamentului.

Am conchis atunci ca rezultatele negative pe linia raportarii pot repune in discutie in viitor oportunitatea revocarii sefilor institutiilor vizate, ori alte masuri institutionale in conformitate cu Constitutia si legea.

– In al doilea rand, am pornit de la controlul solicitat IJ, stabilit de inspectorul sef, de a face o verificare manageriala de fond la DNA, in conditiile in care in ultimii 10 ani nu se facuse nicio evaluare. Am declarat ca voi lua o decizie referitoare la conducerea DNA pe baza analizei tuturor circumstantelor.

– Raportul se bazeaza si pe declaratiile publice ale procurorului sef al DNA.

– Intru in fondul de analiza a raportului. Daca as sari direct la concluzii, v-as spune ca sunt fundamentate pe 20 de puncte, care prezinta 20 de categorii de acte si fapte mentionate in prezentul raport, acte si fapte retinute pentru perioada de mai sus.

– (un jurnalist ii cere sa treaca direct la concluzii) Cine nu vrea sa ramana poate sa plece.

– Voi prezenta cele 20 de categorii si fapte.

– Am retinut o situatie fara precedent in cadrul raporturilor dintre autoritatile publice din Romania: Intr-un singur an, in 2017, au fost inregistrate 3 conflicte juridice de natura constitutionala, in cadrul carora DNA prin conducerea ei a fost chemata in fata instantei de contencios constitutional. Curtea a circumstantiat in mod ferm competenta DNA, in doua sanctionand comportamentul lipsit de loialitate, neconstitutional din partea procurorului sef al DNA.

– Constatarea unui singur conflict nu duce la revocare, spuneam in martie 2017. Conduitele pot fi corectate. In mai putin de un an, conducerea DNA a fost chemata in fata CCR pentru alte doua conflicte.

– In statistica CCR, in 14 ani, de cand s-a introdus competenta CCR de a solutiona conflicte, au fost inregistrat 13 conflicte, 2 in 2017 si generate de DNA.

– Prin decizia 68, CCR a retinut ca MP, ca parte a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurilor si implicit legalitatea adoptarii OUG. O astfel de conduita, a spus CCR, echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat. MP isi depaseste atributiile, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau CCR. MP, prin DNA, si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional. Anchetele au determinat o stare de tensiune, de presiune psihica. Sub imperiul unei temeri, Guvernul e blocat in activitatea de legiuitor, spunea Curtea.

– Prin decizia 611/2017, CCR a constatat un nou conflict, intre Parlament si DNA, prin refuzul procurorului sef de a se prezenta in fata comisiei de ancheta pentru verificarea aspectelor ce tin de alegerile din 2009. CCR a retinut in ceea ce o priveste pe doamna Kovesi ca a refuzat sa dea curs celor trei invitatii si sa se prezinte la comisie. In scris a dat un raspuns incomplet, care nu a contribuit la stabilirea adevarului, ci la prelungirea perioadei de activitate a comisiei. S-a creat un blocaj in activitatea comisiei.

Curtea a mai stabilit ca prin aceste refuz s-a dovedit ca nu respecta comportamentul loial si refuzul a avut un impact major in plan social si politic. Curtea a mai stabilit ca e incalcata autoritatea Parlamentului si e impiedicata desfasurarea atributiilor de control.

– Prin decizia privind conflictul intre Guvern si DNA legata de anchetarea imprejurarii emiterii a doua HG, desi CCR nu a constatat un conflict de natura constitutionala, a precizat in considerentele deciziei ca in privinta oportunitatii emiterii actului administrativ individual DNA nu are competenta de a incepe urmarirea penala, insa are compententa de a cerceta faptele de natura penala savarsite. CCR a constatat ca nu exista niciun mecanism de control asupra emiterii actului administrativ.

– Din comunicatul DNA prin care a verificat cele doua HG s-a prevazut ca au fost incalcate prevederile Constitutiei si legea 213/98, precum si o serie de dispozitii ce reglementeaza normele de tehnica legislativa. Incalcarea normei de tehnica legislativa nu constituie infractiune, nu o verifica procurorul.

– (un jurnalist vrea sa intervina, ministrul spune ca raportul va fi postat pe site MJ)

– DNA a retras comunicatul, apreciind ca este inadmisibila o abordare prin care sunt afectate persoane fizice, motivarea fiind ca a fost exprimata o simpla opinie. Nu poti sa exprimi o simpla opinie cand te referi la prestigiul unei persoane.

– (jurnalistii cer lamuriri, ministrul continua sa citeasca)

– Sunt si avize date de Comisia de la Venetia. Raportul are 36 de pagini si nu am ajuns decat la pagina 11. Pun raportul pe pagina MJ, il veti comenta, pozitiv sau negativ, dupa care voi tine o conferinta de presa.

– (care comunicat, la ce va referiti, e inca pe site?) Comisia de la Venetia prevedea in 2012 ca in Romania culturile institutionale trebuie dezvoltate, exista lipsa de respect fata de institutii.

– In al 8-lea rand, am retinut comportamentul excesiv de autoritar, discretionar impus magistratilor. Am cerut un raport la DNA al IJ. In raport se consemneaza dificultati intampinate de inspectori, retinandu-se indicii privind savarsirea abaterii disciplinare si obstructionarea activitatii inspectorilor judiciari de catre procurul sef al DNA.

– (jurnalistii spun ca nu inteleg nimic si cer explicatii, ministrul citeste mai departe) Raportul retine comportamentul discretionar al procurorului sef al DNA. Raportul il prezint in diagonala, il pun pe site si vedeti amanuntele. Veti vedea citind raportul.

– In al 9-lea rand: implicarea in anchetele altor procurori, realizate cu incalcarea competentelor constitutionale. Declaratii publice de notorietate releva comportamentul excesiv de autoritar – personal a supravegheat ancheta desfasurata de procurori in legatura cu OUG 13. Citez: “Eu mi-am asumat acest dosar impreuna cu dl procuror X si Y, n-au facut un mm la stanga sau la dreapta fara ca eu sa spun DA”. Se observa implicarea in anchetele altor procurori, ceea ce legea interzice. Trecerea timpului nu a condus la o indreptare a comportamentului, ci la o acutizare a problemei, asa cum releva iesirile in spatiul public.

– 10Prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolva dupa rezonanta publica pe care o au, dupa calitatea persoanei care se presupune ca a comis faptele, ci in ordinea cronologica a inscrierii sesizarii organului judiciar.

– 11Contestarea actelor si autoritatii CCR. Cu prilejul unor evenimente publice, procurorul sef al DNA a invinovatit CCR punand pe seama ei pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte apreciate ca fiind de natura penala si a recuperarii unor prejudicii. Citez: “Procurorii mai pot investiga doar anumite abuzuri in serviciu (…) Societatea ramane neaparata in fata unor astfel de practici dupa decizia CCR, pe langa pierderi de milioane de euro din bugetul statului (…) “. Procurorul sef a contestat insasi Constitutia, apreciind in mod unilateral asupra necesitatii incriminarii unor fapte.

– 12: In 2017, a declarat la BBC ca se teme de desfiintarea DNA, la Euronews a acuzat politicienii si oamenii de afaceri. Potrivit Constitutiei si legilor aflate in vigoare, procurorul isi exercita competentele legale, interpreteaza, aplica legea, declanseaza UP, dar opera de legiferare e a legiuitorului.

– 13: Au fost exprimate critici vehemente cu privire la unele propuneri de modificare legislativa, dovedite ulterior ca fiind constitutionale. Afirmatiile au afectat iremediabil imaginea Romaniei, sunt de natura sa genereze o imagine deformata, falsa, a realitatii si Romaniei.

– (jurnalistii cer lamuriri, ministrul ii intreaba daca vor sa il provoace)

– 14: Eram la dezbaterea din PE, am avut 9 intrevederi oficiale, multi dintre interlocutori, cu functii responsabile, evocau aspecte asupra carora fusesera informati in mod gresit, ca sa nu spun dezinformati. Un distins lider de grup ma intreba daca e adevarat ca s-a abrogat incriminarea privind marturia mincinoasa sau daca in Romania s-a adoptat o OUG prin care s-a statuat faptul ca arestarea preventiva nu poate fi dispusa in cazul actelor de coruptie. Prin dezinformare a ajuns acest mesaj care a generat o dezbatere intreaga si am explicat de 9 ori la 9 intrevederi ca Romania nu are nicio legatura cu situatia juridica in care se afla Polonia. Ne aflam intr-o alta realitate juridica, care a fost prezentata deformat.

– 15: Incercarea de a obtine condamnari cu orice pret. S-a afirmat: “trebuie sa venim cu dosare importante, sa ajungem la ministri, la persoane de rang inalt”. “Decapare” e cuvantul cheie la care vreau sa ma refer, e contrar statului de drept. Cauzele trebuiesc rezolvate asa cum au fost organele sesizate si nu dupa importanta.

– 16Cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor si raportari eronate. E o pagina mai tehnica. Ex: anul 2016, se raporteaza numarul de inculpati si numarul de achitari, concluzionandu-se ca a scazut rata achitarilor. Insa cei trimisi in judecata in 2016 nu se regasesc intre cei achitati in 2016, pentru ca n-ar fi avut timp sa se parcurga. Daca pui raportul de achitari pe anul in curs, e o alta baza.

– (jurnalistii cer lamuriri, ministrul refuza sa raspunda)

– 17: Neimplicarea procurorului sef in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive presupus a fi comise de procurori. Ma refer la faptul ca spatiul public e plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu, el a fost laudat, in loc sa fie luate masuri de verificare daca e sau nu adevarat.

– 18Falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Am notate multe hotarari judecatoresti prin care instanta a statuat neconcordanta intre ce se aude si ce scrie.

– 19: Tergiversarea solutionarii unor cauze. Recent, am avut un caz pe care n-ai cum sa il uiti: sa il lasi in nelucrare, Microsoft, cu sute de milioane de euro. A trecut demult termenul rezonabil si termenul de prescriptie. E inadmisibil.

– 20Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori. Ma refer la DNA Ploiesti. Nu spun ca e adevarat, dar cand procurori cu functie se reclama intre ei, exista obligatia minimala sa vezi daca e adevarat.

– (costurile?) La MP un dosar costa sub 2 mii de lei, la DIICOT 6 mii de lei, la DNA 39.400 de lei. Bugetul DNA impartit la rechizitorii iti da aproape 40.000 de lei. DNA are mult mai multi procurori decat DIICOT.

– Concluzii:

Potrivit art.1 din Constitutie, Romania e stat de drept. In Romania s-a dezvoltat componenta de prevenire, dar si de compbatere a coruptiei. Buna activitate a DNA e consemnata in documentele interne si internationale, standardul luptei anticoruptie nu trebuie sa acopere si sa protejeze comportamente neconstitutionale, defaimatoare la adresa Romaniei, conducatorilor cu competente.

DNA trebuie sa continue sa functioneze in mod legal. DNA nu trebuie sa se identifice cu procurorul sef, care in ultimul an a dat dovada de exces de autoritate, comportament discretionar, contestarea CCR si sfidare. Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate.

Combaterea coruptiei trebuie sa continue. Nimeni nu e mai presus de lege, lucrurile bune nu le justifica pe cele rele. Trebuie sa dezvoltam ce e bun, trebuie sa eliminam ce e rau.

Sunteti tineri, m-as adresa fiecarui roman in parte. Faceti un exercitiu: nu conteaza numarul de cazuri, conteaza existenta unuia… Faptul ca e unul arestat pe nedrept si sta in puscarie o noapte, o luna, cinci ani, nu are cui sa se planga, dupa care e achitat si spunem ‘Ne pare rau, despagubiri la instanta’. Nu doresc la nimeni sa fie victima unei erori judiciare.

Potrivit Comisiei de la Venetia, un exercitiu al Puterii care conduce la abuzuri irationale este contrar statului de drept, la fel si exercitarea discretionara a puterii.

Pentru aceste acte si fapte de netolerat intr-un stat de drept, in temeiul art 54 coroborat cu 51 din L 303/2004, declansez procedura de revocare din functie a procurorului sef al DNA.

Prezentul raport, insotit de propunerea de revocare, va fi transmis catre sectia de procurori a CSM si catre presedintele Romaniei pentru a analiza si a decide.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close