Home >> EDUCATIE >> SEMNIFICATIILE DUMINICILOR DIN POSTUL MARE

SEMNIFICATIILE DUMINICILOR DIN POSTUL MARE

Asa cum bine stiti, Postul Pastelui a inceput prin lasatul secului de carene de doua satpamani  pentru crestinii ortodoxi. Foarte multi dintre noi, poate am auzit ca fiecare duminica din timpul Postului Pastelui are o semnificatie, insa nu toti stim despre ce este vorba.

Postul Pastelui este cel mai lung si mai aspru post din timpul anului, intinzandu-se pe o perioada de 40 de zile in care crestinii ortodoxi trebuie sa intre intr-un proces de curatare atat sufleteasca cat si trupeasca, se abtina de la anumite mancaruri, trebuie sa fie mai buni, mai osteniti, mai iubitori si sa se roage neincetat pentru ca Dumnezeu sa le intre in inimi si in case.

In Postul Mare, fiecare duminică dintre cele 6, are înţelesul ei, fiind îmbogăţită prin două teme. Una dintre acestea se referă la succesiunea şi ritmul Postului, în fiecare duminică fiind rânduită citirea unei pericope evanghelice care are rolul de a întări credincioşii, de a le trezi atenţia la ei înşişi şi a se pregăti pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Cealaltă temă a fost ataşată pe parcursul istoriei Bisericii, fiecare având “povestea” sa.

Prima duminica din Post este duminica Ortodoxiei este ziua în care se pomeneşte şi se sărbătoreşte biruinţa asupra iconoclasmului şi restabilirea cultului icoanelor în Constantinopol în anul 843. Legătura acestei prăznuiri cu Postul Mare este una direct istorică, deoarece în prima duminică din Postul Mare a avut loc această biruinţă.

Duminica Sfântului Grigore Palama

Acelaşi este adevărul şi despre prăznuirea Sfântului Grigore Palama în cea de-a doua duminică din Postul Mare. Apărarea învăţăturilor sale de către Biserică în secolul al XIV-lea a fost aclamată ca a doua biruinţă a Ortodoxiei şi, din acest motiv, prăznuirea sa anuală a fost rânduită pentru cea de-a doua duminică a Postului Mare. Importante şi pline de înţeles, după cum sunt în sine, aceste pomeniri sunt independente de Postul Paştilor.

Sfântul Grigore a polemizat cu un alt călugăr, Varlaam, tema polemicii lor fiind natura luminii de pe Muntele Taborului. Biserica a acceptat punctul de vedere al Sfântului Grigore Palama, rezumat astfel: Dumnezeu, de neatins prin esenţa Sa, ni Se descoperă prin energiile Sale direcţionate spre lume şi percepute de noi, cum a fost lumina de pe Muntele Taborului, dar acestea nu sunt nici materiale şi nici create. Ipotezele lui Varlaam au fost declarate erezii, acesta fiind anatemizat.

Duminica Sfintei Cruci

În cea de-a treia duminică, dedicată Sfintei Cruci, tema este a urmării Domnului Hristos, şi ne apare clar enunţată din Evanghlea de la Sfântul Marcu (VIII, 34-IX, 1): “Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?”. Aşezată la jumătatea Postului, sărbătorirea Sfintei Cruci este confirmarea ideii că fără suferinţă, fără cruce adică, nu se poate ajunge la lumina Învierii.

Duminica Sfântului Ioan Scărarul

Această a patra duminică din post, a Sfântului Ioan Scărarul, este anume aşezată pentru ca prin amintirea acestui sfânt, care a practicat şi învăţat şi pe alţii ascetismul, rigorile postului şi desăvârşirea prin “scara” sa a virtuţilor, creştinul să aibă model de vieţuire. Aflăm despre acest sfânt “că nu se deda somnului decât în măsura în care privegherea prea îndelungată nu trebuia să-i nimicească starea minţii lui. Iar calea vieţii lui era rugăciunea cea neîncetată şi dragostea cea neasemănată faţă de Dumnezeu”. A scris faimoasa lucrare “Scara Raiului”, care le este mai ales călugărilor un bun îndreptar de viaţă duhovnicească.

Duminica Mariei egipteanca

În a cincea duminică o prăznuim pe Sfânta Maria Egipteanca, un model de pocăinţă cum rar există consemnat în istoria bisericii. Aceasta a fost iniţial desfrânată, dar la un moment dat, venindu-şi în fire şi cunoscând că Hristos este Dumnezeu, s-a retras în pustia Iordanului, unde s-a rugat şi a plâns 38 de ani. Sfântul Zosima a văzut că în timp ce se ruga se ridica de la pământ.
Prin pomenirea vieţii ei, creştinul este încurajat să ducă nevoinţa postului şi i se arată roadele acestuia.

Duminica floriilor

Duminica a şasea, a Floriilor, marchează Intrarea Domnului în Ierusalim. Este puntea de trecere de la cele patruzeci de zile de post la Marea Săptămână a Sfintelor Patimi. Domnul intră în Ierusalim cu intrare smerită şi triumfală totodată. “Cel ce are scaun cerul şi aşternut picioarelor pământul” şi “Cel purtat de Heruvimi şi lăudat de Serafimi” se smereşte şi încalecă pe mânzul necuvântător. Poporul, însă, recunoaşte în Cel Care vine pe Stăpânul vieţii şi al morţii, iar pruncii cei fără de răutate, simţitori pentru lucrurile cele de taină, îl întâmpină ca pe un împărat, cu ramuri de finic şi cu strigăte de “Osana”, aşternându-şi înainte-i hainele pe cale.De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. O credinţă specifică Duminicii Floriilor spune că aşa cum este vremea în ziua de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşti. Conform Jurnalul.ro

 

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close