Home >> Economie >> RAZBOIUL MINISTRULUI DE FINANTE CU BANCILE DIN ROMANIA

RAZBOIUL MINISTRULUI DE FINANTE CU BANCILE DIN ROMANIA

Ministerul de Finanţe a început războiul împotriva băncilor: Măsura care va obliga băncile să declare profit!

Ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa a trecut deja la războiul împotriva băncilor: Instituţiile bancare nu mai pot deduce creanţele vândute decât într-o proporţie de maximum 30%, conform proiectului de Ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal.
Astfel, de exemplu, la calculul rezultatului fiscal pentru o creanţă care a fost înstrăinată la o valoare de 1500 lei faţă valoarea nominală de 10.000 lei, cheltuiala reprezentând valoarea acestei creanţe va fi deductibilă în limita a 4500 lei, se menţionează în nota de fundamentare a actului normativ de modificare a Codului fiscal, proiect lansat în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor Publice.
Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat miercuri că 27 de bănci au evitat plata impozitului pe profit în ultimii cinci ani şi le-a transmis acestor bănci că Fiscul „cunoaşte aceste operaţiuni şi nu le mai tolerează” pentru că „România nu este o ţară de mâna a treia”.
„Băncile, în proporţie de 70%, nu plătesc impozit pe profit. Anul trecut, din 46 de unităţi bancare 31 au declarat pierderi însumând 9,8 miliarde de lei. În ultimii cunci ani, doar 15 bănci au plătit impozit pe profit, şi am inclus aici şi băncile care au plătit doar într-un singur an din cei cinci. Suma astfel colectată a fost de 1,7 miliarde de lei”, a spus Ionuţ Mişa, într-o emisiune la Antena 3.
Ministrul Finanţelor a precizat că inspectorii fiscali cunosc foarte bine mecanismul de evitare a impozitării profitului, utilizat de bănci, şi a descris pe scurt acest mecanism. „De exemplu, banca din România se împrumută de la o bancă-mamă cu dobânzi cuprinse între 14,6% şi 19%, apoi acordă în ţară credite cu dobânzi mult mai mici, ieşind astfel pe pierdere în mod artificial. Dar noi am intervenit şi am sancţionat astfel de practici, utilizate prin intermediul preţurilor de transfer, nu le-am recunoscut aceste pierderi şi am emis decizii de impunere. Am calculat inclusiv penalităţi de întârziere la aceste plăţi şi le-am transmis că nu e OK să practice astfel de operaţiuni”, a spus Ionuţ Mişa.
Creditele neperformante sunt vândute la recuperatori cu 10% din valoare
Creditele neperformante au ridicat şi încă mai ridică o serie de probleme în sistemul bancar şi în relaţia acestuia cu clienţii. Din fericire, în ciuda multiplelor scandaluri din media şi a legilor apărute, relaţia dintre clienţi şi bănci tinde către normalizare, o dată cu reducerea masivă a soldului de credite neperformante din sistem.

Spre exemplu, împrumuturile în franci elveţieni, care au dus la cele mai multe „certuri“ între bănci şi clienţi, s-au redus de la un sold de 12 miliarde lei la finele lui 2008 până la 5,4 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, iar numărul debitorilor persoane fizice a coborât la 38.519 în decembrie anul trecut de la 110.638 de persoane în 2008, conform datelor Băncii Naţionale (BNR).
Practic, nu mai există risc sistemic din partea creditelor în franci elveţieni, care reprezintă aproximativ 2% din soldul total al împrumuturilor bancare către persoane fizice. Multe dintre aceste credite au fost restructurate sau refinanţate în lei, dar băncile au şi vândut o bună parte către companiile specializate de recuperare creanţe.
Evoluţia creditelor neperformante arată o creştere constantă între 2006, când se situa la 3% din totalul împrumuturilor, şi 2014, când a atins un vârf de 21%. BNR a recomandat, deja, din ce în ce mai insistent reducerea NPL, având în vedere că situaţia era gravă dat fiind procentul foarte mare. Avertismentele BNR au avut efect, iar ponderea NPL din total s-a redus la 14% în 2015 şi la 9,5% în 2016, urmând să scadă şi anul acesta conform informaţiilor care au arătat vânzări semnificative de credite neperformante în primele luni ale anului.
Raportul „Capitalul bancar în România“ realizat de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, arată că majoritatea NPL a fost generată, ca valoare, de către persoane juridice, nu persoane fizice, chiar dacă acestea din urmă au fost mai vizibile în spaţiul public. La nivelul lui 2008, dintr-un total de 900 de milioane euro credite restante, 300 de milioane euro se aflau în sarcina populaţiei, iar 600 de milioane de euro în cea a companiilor. În 2012, anul de vârf al restanţelor, companiile erau responsabile pentru împrumuturi cu probleme în valoare de 4,8 miliarde euro, iar populaţia pentru 1,5 miliarde euro, pentru ca în 2016 valoarea să scadă până la 2,3 miliarde euro la companii şi la 600 de milioane de euro, la populaţie.
Principala modalitate de reducere a ponderii NPL a fost prin vânzare a portofoliilor de astfel de credite. Conform expunerilor evidenţiate în afara bilanţului, preţul de vânzare a acestor portofolii a fost în medie între 2008 şi 2016 de 10% din valoarea nominală a creditelor acordate populaţiei. Raportul arată că valoarea minimă la vânzare a fost de 2% în 2009, când s-au externalizat însă puţine împrumuturi neperformante. Vânzările au accelerat din 2015, când raportul indică un preţ de 7% din valoarea portofoliilor, pentru ca anul trecut să urce la 12%.

Media de vânzare a NPL este chiar mai mică în cazul împrumuturilor către companii, aceasta fiind de 8,5%. Florin Georgescu notează că „nivelul scăzut de preţ la care au fost vândute aceste portofolii justifică analiza ANAF din perspectiva legalităţii eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operaţiuni“. Oficialul BNR se referă la controlul demarat de ANAF la bănci în toamna anului trecut, când Ionuţ Mişa, secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe declara că se verifică preţurile de transfer din cadrul operaţiunilor de vânzare către firme off-shore pe care tot băncile le controlează. Cum valoarea de vânzare era de 5%-7% din total, diferenţa a fost înregistrată ca pierdere de către bănci, diminuând astfel profitul şi implicit impozitul pe profit.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close