Home >> Externe >> PARLAMENTUL EUROPEAN SI-A VOTAT BUGETUL PE 2018, CEL MAI MARE DIN ISTORIA UNIUNII EUROPENE

PARLAMENTUL EUROPEAN SI-A VOTAT BUGETUL PE 2018, CEL MAI MARE DIN ISTORIA UNIUNII EUROPENE

Parlamentul European a votat bugetul UE pe anul 2018, cel mai mare din istorie. Cum se împart banii şi ce avantaje sunt pentru România.

Joi, 30 noiembrie, plenul Parlamentuli European a votat bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018, cel mai mare din istoria Uniunii Parlamentul European a votat joi, la Bruxelles, forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, în valoare de 160,1 miliarde de euro, cel mai mare buget din istorie, cu 295 de voturi „pentru”, 154 „împotrivă” şi 197 de „abţineri”.

Bugetul prevede sume importante de bani pentru creşterea economică, a locurilor de muncă şi pentru siguranţa cetăţeanului.

Pentru România, bugetul aduce o şansă în plus privind absorbţia fondurilor europene.

Negociat de aproximativ nouă luni de zile de către Siegfried Mureşan, europarlamentar român şi negociator şef din partea Parlamentului European, bugetul Uniunii Europene a fost votat joi, în plenul Parlamentului European, primind 295 de voturi „pentru”, 154 „împotrivă” şi 197 de „abţineri”, cele mai multe venind din partea social-democraţilor.

Potrivit formei finale a bugetului, acesta este cel mai mare din istoria spaţiului european, fiind vorba de 160,1 miliarde de euro, bani alocaţi pe trei domenii considerate prioritare pentru bugetul pe anul viitor: creştere economică, creare a locurilor de muncă şi pentru siguranţa cetăţeanului.

„Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru anul 2018 pe care l-am negociat timp de 9 luni şi pe care-l vom adopta mâine în Parlamentul European este un buget pentru creştere economică, locuri de muncă şi siguranţă. Acestea sunt priorităţile bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, asta fiind convingerea mea că aşteaptă cetăţenii europeni de la Uniunii Europeană”, a declarat negociatorul şef, Siegfried Mureşan, în cadrul unei conferinţe de presă acordată la Parlamentul European jurnaliştilor români.

Pentru a putea îndeplini priorităţile trasate de europarlamentar la începutul anului, faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene Bugetul UE din 2018 în forma finală prevede creşterea alocărilor pentru investiţii în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranţă, precum şi pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova.

De exemplu, UE va finanţa un proiect pilot de 12 milioane de euro privind asigurarea a cel puţin 30.000 de bilete gratuite de tren pentru tinerii din statele membre care împlinesc anul următor vârsta de 18 ani şi doresc să viziteze statele membre.

Creştere economică sustenabilă, locuri de muncă, cercetare şi inovare

Potrivit europarlamentarului român, în calitatea sa de raport general pentru Parlamentul European, sunt necesare investiţii majore în cercetare şi inovare, dar şi în tineri,  pentru a putea transforma UE într-un actor mult mai competiv.

Astfel, pentru anul 2018, sunt alocate 11,2 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare, 2,3 miliarde de euro pentru programul de burse Erasmus + şi 350 de milioane de euro pentru programe privind reducerea şomajului în rândul tinerilor. „

Am crescut la 2,3 miliarde de euro banii pentru bursele Erasmus+, deoarece ştim exact că 65% dintre angajatori apreciază experienţa internaţională a tinerilor”, a declarat negociatorul şef Siegfried Mureşan.

Sprijin financiar primesc în 2018 şi tinerii fermieri, în vederea reducerii şomajului în rândul tinerilor în zonele rurale şi pentru a facilita tranziţia de la fermele deţinute de generaţiile vârstince la cele mai tinere, alocându-se în plus 34 de milioane de euro pentru acest domeniu.

„Tot pentru a crea oportunităţi pentru tineri am alocat 34 de milioane de euro în plus pentru tinerii fermeri, pentru a facilita tranziţia fermelor de la generaţia mai vârstnică la cea mai tânără. Este un aspect important şi pentru sectorul agricol din România, astfel încât să putem crea un mediu în care tinerii să aibă oportunităţi şi în zona rurală”, a adăugat Mureşan.

Fonduri structurale şi de coeziune

Pentru anul 2018, un aspect important care a fost urmărit de negociatorul şef ţine de fondurile structurale şi de coeziune şi de necesitatea ca Uniunea Europeană să aibă în casă suficienţi bani pentru a putea plăti imediat facturile venite de la beneficiarii de fonduri. Astfel, pentru anul viitor, bugetul UE privind fondurile structurale şi de coeziune ajunge la suma de 46 de miliarde de euro.

„Principalul element şi esenţial pentru noi sunt fondurile structurale şi de coeziune. Astfel au fost alocate 46 de miliarde de euro pentru palnta facturilor pentru fondurile europene, creştere de 54% faţă de anul trecut, astfel încât să avem suficienţi bani în casa pentru plata facturior”, a subliniat Siegfried Mureşan.

Beneficiu, dar şi avertisment pentru România

Cum pentru anul 2018 sunt alocate sume mari de bani pentru plata facturilor din fondurile structurale şi de coeziune, astfel încât să nu existe întârzieri în realizarea proiectelor, România are create premizele pentru a reuşi absorbţia în proporţie cât mai mare a celor 32 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2014-2020. „Important pentru România este că sunt alocate şi puse la dispoziţie 46 de miliarde de euro pentru plăţi din fonduri structurale şi de coeziune, o creştere cu 54%, de la doar 30 miliarde de euro în 2017. Până acum, rata de absorbţie a fondurilor europene în România a fost mică, acum autorităţile de management sunt acreditate şi se pare că începem să absorbim fonduri, de aceea prioritatea zero pentru mine a fost ca în anul 2018, Uniunea Europeană să aibă suficiente fonduri în casă pentru a plăti beneficiarii de fonduri structurale şi de coeziune.

Prin această sumă cred că am creat premizele ca benificiarii de fonduri din România să-şi primească banii imediat”, a declarat europarlamentarul român cu privire la beneficiile pe care le are România din perspectiva bugetului pe anul 2018. Europarlamentarul atrage însă atenţia că România trebuie să ajungă la performanţa de a absorbi peste 6 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune, pentru a putea recupera întârzierile din anii trecuţi cauzate de rata scăzută a accesări fondurilor europene prevăzute pentru perioada 2014-2020, iar pentru asta Guvernul de la Bucureşti trebuie să se asigure că acordă suficienţi bani din bugetul pe anul viitor pentru cofinanţarea proiectelor europene. „Avem o întârziere deja, aceasta este suma necesară pentru a o absorbi în următorii 1-2 ani, rata va trebui chiar să crească în perioada 2020-2023 pentru a nu pierde fonduri europene (…) Acum trebuie să începem să absorbim fondurile, pentru că amânarea absorbţiei înseamnă amânarea bunăstării pentru oameni”, a argumentat Siegfried Mureşan.

Combaterea propagandei ruse

O noutate în Bugetul UE pentru anul 2018 îl constituie alocare sumei de 4,9 milioane de euro pentru combaterea propagandei, mai ales a celei având ca sursă Federaţia Rusă.

Potrivit europarlamentarului Mureşan, cele aproximativ 5 milioane de euro vor fi împărţite pe îndeplinirea a trei măsuri.

Prima este îmbunătăţirea monitorizării şi educarea funcţionarilor europeni din delegaţiile aflate în vecinătatea Estică şi Balcanică cu privire la efectele negative ale propagande.

A doua măsură ţine de îmbunătăţirea comunicării în vecinătatea estică, pentru a nu mai permite propagarea ştirilor false.

Nu în ultimul, din cele aproximativ 5 milioane, 800.000 de euro au fost alocate pentru crearea unei linii de comunicare strategică la nivelul statelor membre din UE, tocmai cu scopul de a combate propaganda. „Am propus un proiect pilot menit să îmbunătăţească activitate Uniunii Europene în combaterea propagandei, mai ales a celei venite din direcţia Federaţiei Ruse.

Până acum s-a pus accentul doar pe monitorizare, fără a se face ceva pentru combaterea ei.

Trebuie însă se vedem de unde provine un mesaj, cine îl propagă şi prin ce canale”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureşan la o conferinţă de presă pentru jurnaliştii români prezenţi la Bruxelles. Rectificare bugetară, „cadou” de Crăciun pentru România Tot joi a fost votat, în plenul Parlamentului European, un proiect de rectificare bugetară în valoare de aproximativ 9,9 miliarde de euro, bani proveniţi din două surse: 7,7 miliarde de euro din fondurile europene care au rămas neabsorbite de statele membre, iar 2,2 miliarde de euro din amenzile colectate la bugetul Uniunii Europene, bani care ajung direct în bugetul fiecărei ţări.

Din cele aproximativ 10 miliarde de euro, România urmează să primească, până la sfârşitul anului în curs, 155 de milioane de euro înapoi la bugetul naţional.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close