Home >> Sport >> NU MAI INSEMNAM NIMIC IN ATLETISMUL EUROPEAN SI MONDIAL

NU MAI INSEMNAM NIMIC IN ATLETISMUL EUROPEAN SI MONDIAL

Degringolada continuă în atletismul românesc. În timp ce unele ţări europene au cunoscut în ultimul deceniu o dezvoltare impresionantă în diverse specialităţi, România se laudă doar cu prezenţa la marile competiţii. Iar Campionatul Mondial de la Londra, încheiat duminică, a arătat cu acurateţe valoarea unui sport în care altădată imnul României asigura fondul sonor pe marile arene ale lumii. Gabi Szabo, Mihaela Melinte, Violeta Beclea, Rodica Mateeescu, Lidia Şimon, Marian Oprea, Ionela Tîrlea, regretata Maria Cioncan, Constantina Diţă şi alţii au dus cu onoare ştafeta în ultimii 20 de ani. Acum, doar o minune ne mai poate salva.

  1. România a dus o delegaţie de 15 sportivila Campionatul Mondial din Londra. În afara celor care au concurat direct în lupta pentru medalii – specialiştii din probele de anduranţă, pe şosea – din lotul tricolor doar doi reprezentanţi au reuşit calificarea în ultimul act. Andrei Gag a încheiat pe locul 12 la aruncarea greutăţii, în timp ce eleva lui Mihai Corucle, Alina Rotaru, a terminat pe 12 finala de la săritura în lungime.
  2. Ultima medalie a României la o ediţie a Campionatului Mondial datează din 2009, de la ediţia din Berlin. Eleva şi soţia lui Costel Grasu, Nicoleta Grasu, cucerea bronzul şi, totodată, urca pentru a treia oară pe podiumul competiţiei mondiale după Edmonton şi Osaka. Nicoleta e în prezent antrenoare de aruncări şi îşi canalizează atenţia pe performanţele fiului său, Ştefan Grasu, unul dintre cei mai valoroşi juniori din baschetul românesc.
  3. Statistica recea locurilor ocupate de români spune totul despre starea de submedicoritate care învăluie de câţiva ani atletismul românesc. Iată ce au făcut cei 15 sportivi.
  • Andrei Gag (aruncarea greutăţii) s-a calificat în finală – loc 12
  • Alina Rotaru (lungime) s-a calificat în finală – loc 12
  • Elena Panţuroiu (triplusalt) a ratat finala – loc 13
  • Bianca Răzor (400 m) a ratat finala – loc 18
  • Claudia Mihaela Bobocea (1500 m) – a ratat calificarea în semifinale
  • Bianca Perie (ciocan) – a ratat calificarea în finală – loc 24
  • Marius Ionescu (maraton) nu a terminat cursa
  • Paula Todoran (maraton) nu a terminat cursa
  • Liliana Dragomir (maraton) – loc 67
  • Angela Moroşanu (lungime) a ratat finala – loc 26
  • Mihăiţă Novac (sulţă) a ratat finala – loc 27
  • Andreea Arsine (20 km marş) – loc 31
  • Veronica Rodean (20 km marş) – loc 34
  • Narcis Mihăilă (50 km marş) – loc 31
  • Florin Ştirbu (50 km marş) – nu a terminat
  1. Ei sunt antrenorii care au format stafful tricolor. Delegaţa a fost condusă de Ana Mirela Ţermure şi i-a avut în componenţă pe antrenorii Mihaela Nicoară, Ana Claudia Ille, Valentin Anghel, Mihai Corucle, Ioan Zanfirache, Mirel Seişanu şi Octavian Măzăran.
  2. 38 de ţări au punctat în clasamentul pe medalii al Campionatului Mondial de la Londra. Bronz au luat Siria sau Tanzania, iar argint Burundi. România nu se află nici în ierarhia pe baza punctelor pentru că niciunul dintre atleţii noştri nu s-a clasat pe unul dintre primele opt locuri, poziţii care au punctat.
  3. Deşi în ţara sa e război civil, sirianul Majd Eddin Ghazal a reuşit să ia bronzul la săritura în înălţime, cu o performanţă de 2,29 m! Ghazal a adus unica medalie ţării sale, care s-a clasat astfel peste România şi în topul pe medalii, şi în cel al locurilor ocupate. Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 270.000 de morţi.
  4. Fostul preşedinte, Sandu Ion, omul care le-a impus sportivilor antrenorii săi preferaţi, dar şi actualul preşedinte, Florin Florea, au declarat mereu că sportivii au beneficiat mereu de resursele financiare necesare pentru cantonamente. Adevărul este însă undeva, la mijloc. Strânşi cu uşa de fostul şef de fiecare dată când voiau să-şi exprime nemulţumirile, unii atleţi s-au lăsat, iar cariera altora a intrat în picaj.
  5. Bazele de pregătire. Situaţia lor poate fi o cauză a regresului, însă nu una esenţială. Refacerea centrelor de la Snagov sau Lia Manoliu arată că o parte a infrastructurii s-a ameliorat. În ţară, în unele oraşe, e jale, în timp ce stadionul Iolanda Balaş Soter se va finaliza odată cu Sagrada Familia din Barcelona.
  6. Topul care ne mai ţine de foame.Într-o ierarhie a medaliilor all-time la CM, România se află pe poziţia a 31-a. Aminitirile încă mai reprezintă piloni de susţinere în statistică. Peste doi însă urmează Mondialul din Qatar.
  7. Regresia atletismul românesc survine după o perioadă în care tricolorii au performat în diverse discipline ale sportului sporturilor la cel mai înalt nivel. Concretizate prin medalii la CM, evoluţiile lor le-au adus faimă, bani şi respectul specialiştilor, iar prezenţele pe podium au transformat România din 1983, de la prima ediţie, şi până în 2009, la ultima competiţie în care Nicoleta Grasu a urcat pe cutie, într-o forţă a lumii. În prezent s-a ales praful. Responsabil pentru renaşterea atletismului românesc este preşedintele Florin Florea, omul care a făcut o perioadă echipă cu Sandu Ion, în mandatul fostului preşedinte arădean.

Ediţiile Campionatului Mondial de până acum şi medalii obţinute de România.

  • Helsinki, 1983

argint: Anişoara Cuşmir, săritura în lungime, 7,15 m

  • Roma 1987

argint: Maricica Puică, 3.000 m, 8’39″45/100
bronz: Doina Melinte, 1.500 m, 3’59″47/100

  • Tokyo 1991

argint: Liliana Năstase, heptatlon, 6.493 p
bronz: Ella Kovacs, 800 m, 1’57″58/100

  • Stuttgart 1993

bronz: Ella Kovacs, 800 m, 1’57″92/100

  • Goteborg 1995

argint: Felicia Ţilea, aruncarea suliţei, 65,22 m, Anuţa Cătuna, maraton, 2h26’25”

  • Atena 1997

aur: Gabriela Szabo, 5.000, 14’57″68/100
argint: Rodica Mateescu, triplusalt, 15,16 m
bronz: Lidia Şimon, maraton, 2h31’55”

  • Sevilla 1999

aur: Gabriela Szabo, 5.000 m, 14’41″82/100, Mihaela Melinte, aruncarea ciocanului, 75,20 m
bronz: Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 65,35 m, Lidia Şimon, maraton, 2h27’41”

  • Edmonton 2001

aur: Gabriela Szabo, 1.500 m, 4’00″57/100, Lidia Şimon, maraton, 2h26’01”
argint: Violeta Szekely, 1.500 m, 4’01″70″, Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 66,24 m

  • Helsinki 2005

bronz: Marian Oprea, triplusalt, 17,40 m, Constantina Diţă-Tomescu, maraton, 2h23’19”

  • Osaka 2007

bronz: Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 63,20 m

  • Berlin 2009

bronz: Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 65,20 m

Ce a mai ramas din atletismul romanesc? Doar istoria.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close