Home >> Politica >> MESAJUL DUR AL UNUI JUCATOR CATRE DOMNII AMBASADORI ACREDITATI LA BUCURESTI

MESAJUL DUR AL UNUI JUCATOR CATRE DOMNII AMBASADORI ACREDITATI LA BUCURESTI

Florica Roman, judecătoare în cadrul Curţii de Apel Oradea, cere celor 7 ambasadori care au criticat modul în care se modifică legile Justiţiei să spună care articole aduc atingere independenţei Justiţiei, criticând dur lipsa de reacţie a ambasadelor când a fost vorba de protocoale secrete.

Scrisoarea deschisă a judecătoarei Florica Roman, de la Curtea de Apel Oradea, se adresează ambasadorilor Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei, cei care şi-au exprimat îngrijorările cu privire la modificările legilor justiţiei.

Magistratul cere ca reprezentanţii celor şapte state să spună concret care articole aduc atingere independenţei sistemului.

“Ambasada Franţei, pe data de 28 decembrie, după ce i s-au pus la dispoziţie traducerile în engleza a modificărilor la legile justiţiei, într-o reacţie de o aroganţă ieşită din comun, a spus ca “urmăreşte cu atenţie ansamblul evoluţiilor legate de reforma justitiei, inclusiv discutiile din cadrul societăţii româneşti şi dispune de propriile servicii de traducere în acest scop”. Atât în calitate de judecător, cu peste 25 de ani vechime, cât şi de cetăţean român şi european, vă solicit public să precizaţi concret care articole din “legile adoptate recent privind reforma justitiei, în forma actuală,” aveţi “convingerea” că riscă sa pună în pericol “progresele” despre care vorbiţi în comunicat.

Reacţia pe care aţi avut-o, de a critica în termeni generali modificări legislative fără a oferi exemple concrete de articole problemă, nu doar că nu sprijină independenţa justiţiei, dar contribuie la campania de dezbinare a societăţii româneşti în care justiţia este folosită ca maciucă politică şi în care propaganda, manipularea şi dezinformarea au luat locul argumentelor juridice. Căci despre propagandă, manipulare şi dezinformare este vorba dacă nu sunt expuse, clar şi punctual, care modificări adoptate la legile justitiei ar pune în pericol independenţa justitiei ori ar subordona politic procurorii sau judecătorii, aşa cum s-a tot vehiculat în această perioadă”, se arată în scrisoare.

Florica Roman vorbeşte despre valorile comune la care fac referire ambasadorii, dar dând exemplul unor situaţii în care reprezentanţii ţărilor străine în Bucureşti au tăcut.

“Aţi tăcut când s-a aflat că în Romania din 2005, sub pretextul combaterii corupţiei ca risc/vulnerabilitate la siguranţa naţională, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a emis hotărâri secrete prin care li s-au permis serviciilor de informatii sa imixtioneze în justiţie. Altfel spus, într-o ţară membra a Uniunii Europene, monitorizată de Comisia Europeană prin MCV si in care ambasadele s-au aratat preocupate permanent de “independenta justitiei”, aceasta justitie a ajuns să funcţioneze în baza unor reglementări secrete la care nici persoanele acuzateşsi nici măcar judecătorii nu au acces. La fel era în comunism”.

Judecătoarea vorbeşte şi despre anul 2009, atunci când Parchetul General a semnat un protocol secret cu Serviciul Roman de Informatii (SRI) în baza căruia agenţi şi ofiţeri SRI au făcut “echipe mixte” operative cu procurori pentru a face anchete penale, ”deşi SRI avea interzis expres prin lege sa fac[ acte de urmărire penală.(…). Astfel de înţelegeri secrete existau în comunism între Securitate şi procuratură. Aţi tăcut cand fostul minstru al justitiei Raluca Prună a afirmat ca în Romania “drepturile sunt un lux”. Lux erau drepturile şi în comunism, lux de care numai nomenclatura comunistă se bucura. Aţi tăcut când Guvernul Ciolos a emis în miez de noapte Ordonanta de Urgenţă 6/2016 prin care a făcut Serviciul Roman de Informaţii “organ de urmărire penala”, asa cum era fosta Securitate comunistă. Prin acea ordonanta de urgenta premierul Ciolos a reinstituit practic, la 27 de ani de la Revolutia anti-comunistă, Directia VI Cercetări penale a Securităţii comuniste, care avea menirea, printre altele, de urmarire si persecutare a opozantilor regimului.

Aţi tăcut cand acelasi premier Dacian Ciolos a modificat in 2016 prin mai multe ordonante de urgenta, fără nici o dezbatere publică, sute de alineate din Codul penal si Codul de procedura penală.

Aţi tăcut când generalul SRI Dumitru Dumbravă a afirmat public că instanţele de judecată au devenit “câmp tactic” pentru acest serviciu de informaţii, serviciu care “în prezent [îşi menţine] interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

Aţi tăcut şi când acelasi general, în fata Comisiei parlamentare de control al SRI, a afirmat recent că vizita judecători inainte de pronuntarea unor hotărâri şi că SRI acorda “consultaţii juridice” magistratilor. şi in comunism Securitatea ăadea “indicatii preţioase” procurorilor si judecătorilor.

Aţi tăcut când actualul preşedinte, Klaus Iohannis, a introdus în Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015-2019 conceptul de “securitate naţională extinsă”, prin care absolut fiecare domeniu cheie al societatii romanesti, inclusiv justitia, a devenit domeniu de interes si actiune pentru serviciile de informaţii.

Conceptul de securitate nationala extinsă “vizeaza interesele care converg spre asigurarea securitatii nationale, manifestate in urmatoarele domenii: apărare (inteleasa în dubla calitate normativa, de aparare nationala si aparare colectiva), ordine publica, activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, educatie, sanatate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice. Strategia are o abordare integratoare si multidimensionala, in care dimensiunea de aparare se imbina si echilibreaza reciproc cu o serie de alte dimensiuni ‐ ordine publica; activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate; diplomatia; managementul situatiilor de criza; educatia, sanatatea si demografia”.

Toate domeniile mai sus inşiruite reprezintă, conform Strategiei, amenintari, riscuri sau vulnerabilitati la adresa securitatii nationale.

Mai mult, la “obiective nationale de securitate”, în respectiva Strategie, a fost inclusa “buna functionare a justitiei si asigurarea ordinii de drept”, iar la vulnerabilitati a fost inclusă şi justiţia.
Aşadar “buna functionare a justiţiei” nu mai este de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii ori a Inspectiei Judiciare, ci a serviciilor de informatii coordonate de CSAT.

În faţa acestor atacuri la adresa democratiei, statului de drept, independentei justitiei şi drepturilor fundamentale ale românilor aţi tăcut, în schimb va exprimati “ingrijorari” abstracte cand printr-un proces parlamentar democratic si transparent s-au facut modificari legislative”.

“Stimaţi ambasadori,
S-a ajuns în momentul de faţă ca în România, urmare a practicilor pe care le-aţi sustinut si promovat, sistemul de justitie să fie disfunctional, cetăţenii români nemaiavând instituţii cărora să li se adreseze pentru a li se proteja drepturile. Văd acest lucru nu doar pentru ca sunt judecator de peste 25 de ani şi săptămânal primesc zeci de mesaje de la români disperaţi, care nu mai au căror autorităţi să se adreseze pentru a fi ascultaţi, dar ştiu şi din proprie experienţă cât de disfuncţională este Justitia”, se mai arată în scrisoarea judecătoarei.

Magistratul vorbeşte şi de propriul dosar în care a fost anchetată de DNA şi în care în 6 aprilie 2017 structura centrala a Direcţiei Anticorupţie a dispus clasarea cauzei pe motiv ca faptele, pentru care a fost cercetată nu există.

Florica Roman susţine că a sesizat în mod repetat abuzuri în dosarul său, inclusiv la CSM, dar fără rezultat.

“În cazul meu acuzatia era ca mi-aş fi traficat influenţă pentru un “ceas cu cuc vechi”, câţiva păstrăvi si o “suma nedeterminata” de bani. Chiar şi după ce am fost citaţi oficial la DNA, accesul la dosar ne-a fost interzis până cu foarte putin timp înainte să fim trimişi în judecata. Evident, nu ni s-a admis nici o probă în apărare. (…) În ultima instanţă m-am adresat şi dumneavoastră, ambasadelor occidentale, care clamati – atunci ca şi acum – că sustineţi independenta justiţiei. V-am expus faptele, explicându-vă gravitatea şi pericolul unei astfel de anchete pentru independenţa judecătorilor şi pentru dreptul fundamental la apărare al cetăţenilor români. In afara unui răspuns vag şi politicos de la Ambasada Olandei, alt raspuns nu am primit”.

Roman spune că a cerut şi informaţii în legătură cu implicarea SRI în dosarul său, dar nici în acest caz nu a primit detalii.

“Dacă în cazul unor judecători s-au întâmplat aceste abuzuri, cetăţeanul simplu nu are nici o garanţie că drepturile sale fundamentale sunt respectate atunci când este anchetat penal, ceea ce conduce la scăderea increderii în justiţie. (…) Acesta este sistemul de justitie despre care dumneavoastră sustineţi că este reformat şi trebuie să fie menţinut intact, deoarece ar impărtăşi “valori comune” cu sistemele de justitie din ţările dumneavoastră. (…) Ignorarea abuzurilor din justiţie şi tăcerea dumneavoastră în faţa violării drepturilor omului, aşa cum aţi ales să faceţi în ultimii ani, va alimenta sentimentul antieuropean care deja este în creştere în societatea românească şi la a cărui cauza, în bună parte, aţi contribuit prin poziţiile dumneavoastră publice”, îşi încheie magistratul scrisoarea deschisă.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close