Home >> Administratie publica >> INCEP DEZBATERILE IN CAMERA DEPUTATILOR LA LEGEA PRIVIND STATUTUL MAGISTRATILOR

INCEP DEZBATERILE IN CAMERA DEPUTATILOR LA LEGEA PRIVIND STATUTUL MAGISTRATILOR

Legile justitiei: Statutul magistratilor, la vot in plenul Camerei Deputatilor. PSD a anuntat ca va vota altfel decat in comisia speciala privind raspunderea magistratilor – actiunea in regres/ 400 de amendamente respinse, multe apartinand chiar PSD.

Proiectul PSD-ALDE de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor intra miercuri la dezbatere si vot in plenul Camerei Deputatilor, prima camera sesizata, cu un raport din partea comisiei speciale parlamentare conduse de deputatul PSD Florin Iordache ce contine aproximativ 300 de amendamente admise si 400 de amendamente respinse, multe apartinand chiar initiatorilor, adica PSD si ALDE. Pentru dezbaterea acestui raport – cel putin o parte dintre amendamentele respinse vor fi sustinute in plen – a fost alocat un timp de o ora si un sfert din programul sedintei de plen, incepand cu ora 10.45. Ulterior, legea va intra la vot final.

Iordache, fost ministru al Justitiei, a anuntat ca PSD va sustine la plen altceva decat a votat in cadrul comisiei speciale in cazul articolului privind actiunea in regres. Concret, isi va vota propunerea initiala la raspunderea magistratilor, aceea ca statul sa se indrepte obligatoriu impotriva magistratului prin actiune in regres, desi, in comisia speciala, si-a respins propriul amendament si a votat in favoarea variantei propuse de asociatiile magistratilor – UNJR si AMR, care prevede ca „statulul ii revine dreptul”. Citeste aici detalii despre aceasta modificare.

La acest raport pe prima lege din pachetul legilor justitiei s-a ajuns dupa sase zile de dezbateri la comisia condusa de Iordache, in prezenta reprezentantilor Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania – care a avut cele mai multe amendamente votate, ai Consiliului Superior al Magistraturii – care a dat aviz negativ pe aceste legi, si uneori si ai Asociatiei Magistratilor.

O scurta sinteza a amendamentelor controversate adoptate in comisie:

* S-a eliminat cuvantul „independenta” din articolul care defineste activitatea procurorilor. Cee ce pana acum era „Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” a devenit „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.” (textul din Constitutie) – propunere PSD si ALDE

* „Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativa si executiva.” – amendament propus de Steluta Cataniciu (ALDE)

* Magistratii nu pot fi lucratori operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Acestia completeaza o declaratie olografa in acest sens. Veridicitatea informatiilor din aceste declaratii nu mai este verificata doar de CSAT, ci si de Comisiile parlamentare de control al activitatii SRI si SIE. – propunere UNJR

*. Prin derogare de la ORICE lege, toate actele legate de justitie co-semnate de CSAT sau de serviciile de informatii sunt informatii de interes public. – propunere UNJR.

Presedintele nu va mai putea refuza, nici macar o data si motivat, numirile propuse de CSM in functiile de presedinte si vicepresedinte la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Presedintele nu va mai putea refuza, nici macar o data si motivat, numirea procurorilor si judecatorilor simpli care au absolvit examenul de capacitate si a altor categorii de juristi, mai exact „foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani”.

* Presedintele Romaniei nu mai poate refuza numirile judecatorilor in functii de procurori si procurorilor in functii de judecatori.

Un magistrat nu va mai fi suspendat din functie automat atunci cand este trimis in judecata, decizia in acest sens fiind luata de catre CSM.

* Actiunea in regres – s-a stabilit ca, fata de forma in vigoare, care prevede ca „statul poate sa se indrepte” cu actiune in regres, dupa ce a achitat prejudiciul, impotriva magistratului care a comis o eroare judiciara cu rea-credinta sau din grava neglijenta, sa fie prevazut ca statului „ii revine dreptul”

In ceea ce priveste controversa privind procedura procurorilor de rang inalt – procurorul general, procurorul sef al DNA si procurorul sef al DIICOT – s-a decis in comisie ca presedintele ramane parte a mecanimsului atat in privinta numirii, cat si a revocarii. Raman in vigoare prevederile din Legea 303/2004.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close