Home >> Cultura >> IN BUCURESTI DIN 46 DE CINEMATOGRAFE MAI SUNT FUNCTIONALE DOAR 7

IN BUCURESTI DIN 46 DE CINEMATOGRAFE MAI SUNT FUNCTIONALE DOAR 7

Degradarea progresiva a cladirilor de cinematograf, care sunt parte a patrimoniului cultural al orasului, este un fenomen care ajunge in acest moment la cote alarmante, sustine Carmen Secareanu, managerul proiectului „CineBucuresti – 100 de ani de modernitate”.

Ea a amintit, in cadrul conferintei „CineBucuresti – 100 de ani de modernitate”, sustinuta miercuri la Palatul Sutu din Capitala, ca cinematografele bucurestene, in ciuda unei semnificative dimensiuni socioculturale pe care au detinut-o in perioada de debut a orasului modern, sunt, in prezent, „arhitecturi uitate, spatii in care degradarea este severa si afecteaza in mod negativ calitatea spatiului public si a imaginii orasului”.

Carmen Secareanu a afirmat ca, in Bucuresti, din cele 46 de cladiri de cinematograf existente, doar sapte mai sunt functionale.

„Din totalul de 46 de cladiri de cinematografe existente astazi in Bucuresti, numai sapte dintre acestea sunt functionale/active, patru sunt functionale, dar inchise – una in renovare si trei inchise prin legea din 2015 cu masurile privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente-, 20 au o noua destinatie – club, restaurant, supermarket, studio TV, teatru, alte evenimente – si 15 sunt nefunctionale, in stare avansata de degradare, din care unul singur este in renovare”, a spus Carmen Secareanu.

Ea a precizat ca, potrivit ultimului barometru cultural pentru anul 2016, „in ultimele 12 luni 90% dintre respondenti nu au fost la filarmonica, 88% nu au fost la opera/opereta, 79% nu au fost la biblioteca pentru a citi o carte, 70% nu au fost la teatru, 62% nu au fost la muzee sau expozitii”.

„Semnificatia acestui grad ridicat de nonconsum cultural, care variaza in functie de varsta, de venituri si rezidenta, trebuie pusa in relatie cu situatia economica precara a publicului, cu diversitatea si calitatea ofertei culturale, cu carente in sistemul de educatie. De 10 ori mai putini romani merg la film astazi fata de 1993.

Doar 7,1% din populatia Romaniei de peste 16 ani merge de cel putin patru ori la cinema pe an, spre deosebire de cei mai activi cinefili europeni, francezii. Sub noi mai sunt foarte putine tari”, a subliniat managerul de proiect.

Carmen Secareanu a aratat ca proiectul „CineBucuresti – 100 de ani de modernitate” aduce in atentia opiniei publice „lectura originala a modernitatii urbane bucurestene prin intermediul cinematografului considerat in context istoric local si occidental”.

Avem orase fara nicio sala de cinema

Criticul de film Dana Duma, director al revistei „Film”, a fost de parere ca proiectul „CineBucuresti – 100 de ani de modernitate” este unul „de importanta strategica pentru viata culturala bucuresteana, un proiect care pune degetul pe rana probabil cea mai dureroasa a cinematografiei autohtone in momentul acesta – absenta, degradarea, abandonarea salilor de film”.

„Desi numarul ecranelor din mall-uri este in crestere, decaderea cinematografelor, inchiderea si chiar ruinarea unora dintre ele uratesc peisajul urban si, in plan cultural, pierderile sunt incalculabile”, a spus Dana Duma.

In opinia sa, problema salilor de cinema din Romania se pune deocamdata in termenii supravietuirii.

„Avem orase fara nicio sala de cinema, avem o capitala unde pe arterele principale cinematografele au fost inchise sau li s-a schimbat destinatia. Nu se poate ignora ca sala de cinema este vitala pentru existenta unei cinematografii nationale, masurile de sprijinire a debuturilor si a multor productii cinematografice autohtone raman ineficiente fara un program energic de recuperare si reconstruire a unor sali de cinema in capitala si in tara”, a mai spus Dana Duma.

Pana pe 1 octombrie, la Muzeul Municipiului Bucuresti, Palatul Sutu, poate fi vizitata expozitia „CineBucuresti – 100 de ani de modernitate – lectura modernitatii bucurestene prin prezentarea aparitiei si devenirii salilor de cinema”. Expozitia face parte din proiectul cultural „CineBucuresti – 100 de ani de modernitate”, initiat de Asociatia Pro Cultura pentru o istorie a civilizatiei universale si cofinantat de Administratia Fondului Cultural National.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close