Home >> Articole >> FRUCTE SI LEGUME FOARTE SANATOASE DIN PANERUL TOAMNEI

FRUCTE SI LEGUME FOARTE SANATOASE DIN PANERUL TOAMNEI

Sănătate din trufandalele toamnei

Legumele fac parte din alimentia sănătoasă, alături de cereale, carne si fructe Pentru un sistem imunitar rezistent în faţa provocărilor de sezon, nimic nu egalează în raportul cost-eficienţă o alimentaţie bogată în fructele şi legumele toamnei.

Toamna este acea perioadă a anului care supune provocării sistemul nostru imunitar. „Prin schimbările climatice, prin invitarea organismului să se adapteze unui nou stil de viaţă, este important să calibrăm şi alimentaţia, conform acestei situaţii.

Un rol deosebit de important în acest caz îl au antioxidanţii“, apreciază nutriţionistul Mihaela Costin.

Despre antioxidanţi obişnuim să spunem că sunt arme redutabile în lupta cu radicalii liberi care ne îmbătrânesc prematur şi bătătoresc terenul pentru diferite boli. Şi avem într-o oarecare măsură dreptate.

Fructele şi legumele de toamnă sunt o sursă bogată de antioxidanţi precum bioflavonoide, seleniu şi zinc, care ne protejează împotriva unor boli degenerative, printre care cancerul şi bolile de inimă. De asemenea, aceaste grupe de alimente furnizează cea mai mare parte a dozei noastre de vitamina C, o substanţă esenţială pentru un sistem imunitar eficient.

Ce-i mult strică

La fel ca şi în alte situaţii, însă, excesul strică. Bazându-ne exclusiv pe antioxidanţii din fructe şi din legume în speranţa că vom avea parte de tinereţe fără bătrâneţe, facem mai mult rău decât bine, e categorică dr. Simona Tivadar, medic de diabet, nutriţie şi boli metabolice. Care este cheia sănătăţii şi a tinereţii? „Să mâncăm de toate. Nu doar salam cu pâine sau carne procesată, dar nici să nu credem că mâncând doar fructe sau vegetale e bine. Meniul trebuie să fie variat, în funcţie de ceea ce oferă sezonul şi de bolile pe care le are fiecare“.

Ce putem mânca acum toamna? „Prune, struguri, pere, mere, dovleac“, exemplifică dr. Simona Tivadar. Medicul se pronunţă pentru acele tipuri de alimente care cresc în zona noastră temperată şi pe care suntem obişnuiţi să le mâncăm, având şi un bagaj genetic care permite buna procesare a alimentelor. „Strămoşii noştri au crescut cu cartofi, nu cu portocale. Cu porumb, legume şi zarzavat. Nu cu goji, quinoa sau banane“, conchide dr. Simona Tivadar. „Mediul nostru s-a sedimentat biologic într-un context alimentar care probabil că este cel mai bun pentru noi“, întăreşte prof. dr. Constantin Ionescu-Târgovişte, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, membru corespondent al Academiei Române. Gutuile reduc senzaţia de greaţă

Gutuile fac parte din aceeaşi familie cu merele şi perele. Datorită fitochimicalelor conţinute, gutuia este foarte apreciată în medicina naturistă, potrivit „Abecedarului de nutriţie“, coordonat de prof.dr. Nicolae Hâncu, medic de diabet nutriţie şi boli metabolice.

Gutuile conţin potasiu, vitamina C şi fibre alimentare şi doar 57 de kilocalorii la 100 de grame. Alte vitamine şi minerale prezente în gutui sunt cele din grupul B – B1; B2; B6 – calciu, fosfor, fier, cupru, sulf.

Datorită proprietăţilor astringente pe care le are gutuile pot să ajute la diminuarea senzaţiei de greaţă, ajută digestia şi ameliorează starea de spirit.

Cura de gutui este eficientă în prevenirea sau trata gastroenteritelor, a tulburărilor digestive manifestate prin inflamaţii ale mucoaselor. În medicina naturistă, gutuile sunt apreciate pentru proprietăţile lor antiinflamatorii, antispastice, analgezice şi expectorante, fiind utilizate pentru tratarea durerilor în gât, a bronşitelor şi a pneumoniilor.

Merele previn ateroscleroza Dr. Ruxandra Constantina, medic specialist în medicina de familie, cu competenţe în apifitoterapie la Medica RD, ne invită să profităm de legumele şi fructele toamnei, pline de vitamine, minerale şi antioxidanţi.

Merele, de exemplu, cele mai populare şi mai frecvent consumate fructe din zona temperată, sunt bogate în luteină, quercetină, betacaroten şi vitamina C, care previn ateroscleroza, normalizează glicemia şi nivelul colesterolului. În plus, aceşti antioxidanţi scad riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi neurodegenerative şi previn apariţia cancerului pulmonar şi de colon.

Fructele trebuie consumate cu coajă, întrucât în aceasta sunt concentraţi majoritatea fitonutrienţilor.

Dovleacul scade riscul de diabet „Dovleacul este plin de antioxidanţi precum betacarotenul, vitaminele C şi E, luteină şi zeaxantină, care scad riscul apariţiei diabetului şi cancerului pulmonar, previn degenerescenţa maculară specifică bătrâneţii şi îmbunătăţesc activitatea cardiacă“, arată dr. Ruxandra Constantina.

Şi prunele, fie că sunt proaspete sau uscate, sunt bogate în aceşti antioxidanţi şi conţin, în plus, resveratrol şi antocianidine, care au potenţial detoxifiant, scad colesterolul „rău“ (LDL), previn cancerul de colon şi bolile de inimă, combat anemia, sunt energizante şi tonice pentru sistemul nervos.

Culoarea perelor, indiciu pentru conţinutul de fitochimicale Perele sunt o sursă bună de vitamina C. Potrivit „Abecedarului de nutriţie“, coordonat de prof. dr. Nicolae Hâncu, medic de diabet, nutriţie şi boli metabolice, perele consumate proaspete, cu coajă mai au, pe lângă vitamina C, şi potasiu şi fibre.

Sucul de pere nu conţine fibre alimentare şi pierde o parte din vitamina C, motiv pentru care se recomandă consumul fructului întreg. Fitochimicalele şi fibrele se găsesc mai ales în coaja fructului.

Culoarea diferită a speciilor de păr înseamnă conţinut diferit de fitochimicale, motiv pentru care se recomandă varietatea în consum. Para este mai puţin alergenă decât alte fructe, motiv pentru care poate fi consumată şi de persoane alergice şi de copii mici. Din cauza conţinutului crescut de fibre, poate produce balonare, având un uşor efect laxativ.

Strugurii roşii îmbunătăţesc imunitatea „Strugurii, în special cei roşii, conţin foarte mulţi antioxidanţi – polifenoli şi flavonoide – care previn bolile degenerative şi cancerul. Vinul roşu conţine mai mult resveratrol decât cel alb, deoarece coaja strugurilor e lăsată mai mult timp în contact cu vinul în timpul procesului de fermentaţie. Însă a mânca struguri este incontestabil mai benefic decât a consuma vin, deoarece fructele în sine conţin mai puţin zahăr şi deloc alcool. Resveratrolul este bun pentru inimă, fluidifică sângele, normalizează nivelul colesterolului sangvin, îmbunătăţeşte imunitatea, scade tensiunea arterială, previne îmbătrânirea prematură celulară şi activează genele longevităţii“, explică dr. Ruxandra Constantina. În plus, luteina şi zeaxantina îmbunătăţesc vederea; quercitina are puternice proprietăţi antiinflamatorii, efecte antihistaminice, antialergice, reduce riscul apariţiei aterosclerozei şi normalizează nivelul colesterolului.

Ţelina crudă conţine vitamina C Excelentă în salate şi mâncăruri, ţelina conţine vitamine, minerale esenţiale, dar şi celuloză, care ajută la prevenirea cancerului şi a bolilor cardiovasculare. Rădăcina de ţelină crudă este bogată în vitamina C, care susţine sistemul imunitar al organismului, vitamina A, vitamina K, potasiu şi fosfor. La rândul lor, frunzele de ţelină nu doar că dau gust murăturilor, dar sucul obţinut din acestea reduce aciditatea stomacului şi este un tonic pentru organism, rehidratându-l şi remineralizându-l după un efort fizic prelungit. Dar acestea nu sunt singurele avantaje ale consumului de ţelină. Potrivit unui studiu al Universităţii din Chicago, compuşii existenţi în ţelină reduc colesterolul „rău“ (LDL) şi îmbunătăţesc circulaţia sângelui. Se pare că unul dintre flavonoidele conţinute în ţelină – luteolina – acţionează ca un inhibitor pentru celulele canceroase, în special pentru acelea din pancreas, potrivit unei cercetări făcute de specialişti de la Universitatea din Illinois, SUA.

O altă cercetare a relevat faptul că, la persoanele care consumă în mod constant ţelină, celulele cancerului de sân se dezvoltă mai lent. Singurul dezavantaj al consumului de ţelină este acela că are un potenţial alergen foarte mare.

Varza este o altă legumă cu un conţinut mare de vitamina C, fibre şi fitonutrienţi. Toate tipurile de varză – roşie, Savoy sau Bruxelles – sunt bogate în vitamina C şi în fitochimicale precum indoli şi isothiocianaţi, în fibre – celuloză şi lignină – care se consideră că au un rol în prevenirea cancerului şi a bolilor cardiovasculare.

Varza poate fi consumată atât proaspătă, în salate, murată sau gătită. Din cauza conţinutului mare de sare, se recomandă ca varza murată să fie consumată ocazional.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close