Home >> Editorial (ROMÂNICA MEA) >> DEZASTRU FINANCIAR LA FEDERATIA ROMANA DE FOTBAL

DEZASTRU FINANCIAR LA FEDERATIA ROMANA DE FOTBAL

Administraţia Burleanu în cifre. Federaţia s-a decapitalizat dramatic, cu 70 de milioane de lei în 3 ani. Deficit şi depozite bancare scăzute cu 2 milioane de euro. Numărul angajaţilor a crescut la un nivel istoric

Cifrele din bilanţul contabil al FRF arată că, în mandatul noului preşedinte Răzvan Burleanu, federaţia şi-a accentuat declinul la toţi parametrii financiari importanţi.

Pentru a trece dincolo de ping-pongul acuzaţiilor dintre fostul şi actualul şef al fotbalului românesc, publicatia ProSport a apelat la datele din bilanţul contabil din perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2016. Bilanţul publicat de Ministerul Finanţelor arată că cifrele servite de FRF propriilor electori, la ultima Adunare Generală, au fost eronate prin omisiune. Oamenilor li s-au pus în mape date trunchiate, din care să rezulte că lucrurile stau bine. Nu acelaşi lucru s-a putut face în hârtiile oficiale trimise la Ministerul Finanţelor.

Capitalul propriu s-a prăbuşit de la 101,66 milioane de lei în decembrie 2013 la 31 de milioane de lei în decembrie 2016

În timpul actualei administraţii, capitalul propriu al federaţiei a scăzut de peste trei ori în primii trei ani: de la 101,66 milioane de lei la 31 decembrie 2013 la 31 de milioane de lei pe 31 decembrie 2016. Ţinând cont că activele au rămas, în linii mari, aceleaşi, rezultă că FRF s-a finanţat, sub mandatul lui Burleanu, mai ales din surse externe.

Împrumuturile, banii proveniţi din calificarea la Euro 2016 (8,5 milioane de euro) şi faptul că FIFA şi UEFA au crescut spectaculos, în ultimii ani, sumele alocate federaţiilor naţionale au făcut ca scăderea capitalului propriu să nu se simtă.

Totuşi, scăderea abruptă a capitalului propriu nu poate fi trecută cu vederea. De la venirea lui Burleanu, această prăbuşire este dramatică.

„Structura obeză“ a FRF din mandatul lui Mircea Sandu a mai pus nişte osânză sub Răzvan Burleanu

Prezentă în programul cu care Burleanu a câştigat alegerile, promisiunea că organigrama FRF va „slăbi“ s-a dovedit deşartă: numărul angajaţilor a crescut de la 149, pe 31 decembrie 2013, la 158 pe 31 decembrie 2016.

„FRF este o structură obeză, birocratică. Are 132 de angajaţi“, acuza, în 2013, Răzvan Burleanu, pe atunci preşedinte la federaţia de minifotbal şi aspirant la scaunul lui Mircea Sandu.
Realitatea e că, la 31 decembrie 2013, numărul angajaţilor FRF era şi mai mare: 149, în creştere cu 17 faţă de cifra invocată de Burleanu, care era valabilă pentru 2012.
În primii ani ai mandatului, Burleanu a redus, într-adevăr, numărul angajaţilor. În decembrie 2014 s-a revenit la nivelul din 2012, apoi, în 2015, a coborât chiar la 128. Apoi, în 2016, a explodat pur şi simplu, stabilind un record absolut pentru dimensiunile organigramei FRF: 158 de oameni.

Trebuie menţionat că, de data asta, pentru a disimula această creştere, personalul federal a fost defalcat pe două centre de cost: 112 oameni sunt încadraţi la activităţi fără scop patrimonial şi alţi 46 la activităţi economice şi financiare.

Total: 158.

Cheltuielile au crescut puternic în mandatul lui Burleanu, în timp ce veniturile au oscilat. Deficit în primii 3 ani: 19 milioane de lei

Balanţa venituri-cheltuieli este cea mai interesantă, dar se impun şi cele mai multe observaţii.

În primul rând, cifra uriaşă a veniturilor din 2011 – 148,2 milioane de lei – este rezultatul procesului câştigat în 2010 de FRF cu Loteria Română. Este meritul lui Mircea Sandu că a insistat şi că a reuşit să câştige în instanţă 27 de milioane de euro. Fostul preşedinte afirmă şi azi că a fost supus la presiuni mari ca să abandoneze procesul. Nu a renunţat, a câştigat şi, spune el, de acolo i s-au tras toate necazurile ulterioare, inclusiv apariţia în peisaj a lui Răzvan Burleanu. Dincolo de aceste afirmaţii, cert este că FRF a trăit – şi încă mai trăieşte – din banii de atunci.

Dacă eliminăm anul 2011, observăm că, în patru din cei cinci ani care au urmat, FRF a fost pe deficit. Nici Mircea Sandu, nici Răzvan Burleanu nu s-au dovedit în stare să rentabilizeze federaţia şi nici s-o ducă peste un anumit nivel (se observă că veniturile se învârt în jurul a 15 milioane de euro, dacă scoatem din calcul anii cu venituri ocazionale, cum ar fi banii de la Loterie sau calificarea la Euro).
Cert este că, în mandatul lui Burleanu, cheltuielile FRF au crescut puternic: de la 77,1 la 87,8 milioane de lei în 2015 faţă de 2014 şi, apoi, la 101,4 milioane în 2016.

În schimb, veniturile au cunoscut o sinusoidă. La sfârşitul lui 2015, datorită banilor intraţi de la UEFA în contul calificării la Euro 2016, au intrat 120 de milioane de lei, aproape dublu faţă de 2014. În 2016, însă, încasările s-au prăbuşit din nou, la doar 77,6 milioane de lei.

Cazul anului 2014 este mai complicat. FRF l-a terminat cu un deficit teribil, aproape 20 de milioane de lei minus între venituri şi cheltuieli. Trebuie spus însă că mare parte din acest deficit s-a făcut în primele două luni, când preşedinte era Mircea Sandu. Din rezervele financiare de 9,4 milioane de euro existente la începutul anului, până în luna martie 2014 au fost cheltuite 3 milioane, în contul unor datorii scadente.
Lui Burleanu i-au rămas, aşadar, circa 6,5 milioane de euro pe mână când a preluat puterea. Azi, el se mândreşte că are rezerve de peste 4 milioane.

Dar, dacă tragem linie şi socotim, observăm că veniturile au fost cu mult depăşite, sub Răzvan Burleanu, de cheltuieli, deficitul fiind de circa 19 milioane de lei până la sfârşitul lui 2016.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close