Home >> Coltisor de Romania >> COLTISOR DE ROMANIA: BISERICA NEAGRA DIN BRASOV

COLTISOR DE ROMANIA: BISERICA NEAGRA DIN BRASOV

Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche) este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul municipiului Brașov. Clădirea gotică a fost parțial avariată în incendiul din 1689, când zidurile ei s-au înegrit și a primit numele actual. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.
Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV. Având o lungime de peste 89 de metri este considerată a fi cea mai mare biserică din România. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol.
Biserica Neagră este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei, măsurând 89 de metri lungime și 38 de metri lățime. În această biserică încap circa 5.000 de persoane. Este o biserică de tip hală în stil gotic târziu, fiind formată din cor, naos și turn. Din lungimea totală a construcției, 31 m sunt reprezentați de cor, 42 m de naos și 16 m de baza turnului.
Corul se încheie printr-o secțiune de nouă laturi a unui hexadecagon. Trei perechi de coloane îl împart în trei nave de înălțime egală. Pe latura sudică se află o intrare mică, destinată inițial preoțior, iar pe latura nordică a corului se găsește sacristia. Exteriorul corului este susținut de 15 contraforturi, pe fiecare dintre ele fiind ridicată câte o statuetă sub un baldachin. Contraforturile sunt prevăzute cu fiale în partea superioară.
Naosul este format din trei nave de înălțime egală și este împărțit de cele cinci perechi de coloane în șase travee. În navele laterale, la aproximativ jumătatea înălțimii acestora, se găsesc galeriile, iar pe latura vestică, galeria orgii. Naosul are patru portale, iar cel sudic conduce mai întâi într-un vestibul.
Exteriorul Bisericii Negre
Din cele două turnuri ale planului inițial a fost ridicat doar cel sudic până la o înălțime de 44 m, iar cupola sa se ridică la 65 m pe brațul transversal al crucii. Deasupra balconului, pe latura sudică a turnului, respectiv pe cea vestică, se află cadranele ceasului din turn. Portalul principal al bisericii se află pe latura sudică și este îmbogățit cu sculpturi ornamentale.
Zidurile exterioare și vârfurile bolților au 21 m înălțime. Coama acoperișului aparținând naosului se ridică la 42 m, iar cel al corului la aproximativ 38 m.
Partea turnului are 30 m, iar în exterior, între cele două scări în spirală, măsoară 31 m.
Suprafața totală a bisericii ocupă 2500 m², iar blocurile din care sunt construite zidurile au un volum de 9000 m³. Suprafața acoperișului bisericii măsoară aproximativ 4500 m². Biserica Neagră se află la 589 m deasupra nivelului marii
Pentru ce este renumita Biserica Neagra
Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale ci și prin alte lucruri: astfel, în clopotniță se află cel mai mare clopot din spațiul românesc, un clopot din bronz care cântărește 6 tone. Corul susținut de contraforți exteriori decorați cu edicole care adăpostesc statui de sfinți constituie unul din puținele exemple de acest tip din Transilvania.
Cu excepția muzeului Topkapî din Istanbul, Biserica Neagră posedă cea mai mare colecție de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI. Interiorul Bisericii Negre este dominat de spledoarea de culori a celor aproximativ 110 covoare orientale expuse. Chiar și un necunoscător ar fi impresionat de mulțimea de nunațe și modele a acestui decor neobișnuit, în vreme ce expertul va fi fascinat.
Imagine din interior
În toate țările din răsărit, covoarele erau folosite în scop decorativ sau ca simbol al statului în primărie și în biserici, unde se decorau stranele și locurile patricienilor și ale conducătorilor breslelor. Ca să încapă în stranele înguste ele se tăiau adesea pe lungime, ceea ce demosntra că nu erau apreciate în mod deosebit.
Se presupune că după Reforma care se împotrivea picturilor iconografice, covoarele au fost cele ce împodobeau pereții bisericii reformatoare, în locul icoanelor cu sfinți și al altarelor îndepărtate. Pe unele dintre ele se găsesc inscripții care menționează faptul că au fost dăruite bisericii.
Într-un raport de inventar al Bisericii Negre din anii 1830 erau menționate doar 39 de covoare, dar la sfârșitul secolului erau peste 110. Pentru că nu există documente scrise, acest fapt s-ar putea explica doar prin trecerea neconsemnată a covoarelor din posesia persoanelor private și a breslelor după dizolvarea acestora (în 1876) în posesia bisericii.
La sfârșitul sec. al XIX-lea, Prezbiteriul (Consiliul Bisericesc) al Bisericii Negre îl însărcină pe profesorul de arte E. Kühlbrandt cu inventarierea obiectelor de artă ale bisericii, printre care și a covoarelor. Kühlbrandt intră în legătură cu cel mai renumit expert în covoare al vremii, Prof. A. Riedl din Viena, care recunoscu valoarea colecției și îndemnă spre o depozitare propice și specializată. În tot acest timp, în alte locații, covoarele erau depozitate și scoase la licitații publice. Marea expoziție de meșteșug din Budapesta, 1914, unde au fost trimise și 39 de covoare din Brașov, a contribuit la creșterea interesului pentru produsele de artă exotice. Cu această ocazie, covoarele au fost spălate pentru prima oară și restaurate parțial. Astăzi colecția cuprinde 156 de exemplare, printre care și unele fragmente.
Clasificare și datare
Nici astăzi specialiștii nu sunt mereu siguri în privința tipurilor de covoare și a datării lor. Majoritatea covoarelor din Biserica Neagră sunt categorisite ca „transilvănene“, pentru că s-au păstrat în număr mare și în multe variante pe teritoriul Transilvaniei. Această grupă este formată în pricipal din așa-numitele covoare cu nișă dublă, apoi mai sunt covoarele cu nișă și covoarele de rugăciune care de diferențiază doar prin decorațiile centrale, covoarele „albe“, printe care se numără covoarele „Cintamani“, „Pasăre“ și „Scorpion“, al căror nume derivează din motivele evidente, covoarele-coloană cu motive arhitectonice. Cele mai multe covoare sunt in stare bună până la excelentă. Acest lucru se datorează în primul rând fostului atelier bisericesc de covoare de stat, aflat sub conducerea lui Era Nussbächer, și care a contribut în mod esențial la această acțiune.
Din pacate, dupa foarte multi ani de nepricepere, nepasare, balbaieli, Biserica neagra nu a fost reabilitata.

Biserica Neagra din Brasov, cel mai vizitat obiectiv turistic din Brasov, are nevoie urgenta de finantare pentru reabilitare, monumentul caruia ii trec pragul 250.000 de oameni anual avand un aspect desuet in jur, ce seamana mai mult cu o ulita dintr-un sat uitat de lume.

In urma cu trei ani, Primaria Brasov a preluat cu titlu gratuit curtea Bisericii Negre de la Biserica Evanghelica, astfel incat sa poata accesa o finantare nerambursabila pentru reabilitare. Proiectul a fost depus pentru accesarea de fonduri nerambursabile prin mecanismul financiar SEE (Spatiul Economic European), ce avea drept state donatoare Norvegia, Islanda si Liechenstein si prin care ar fi urmat sa se investeasta 9,8 milioane de euro.

Proiectul a fost declarat neeligibil, evaluatorii din cadrul Ministerului Culturii precizand ca banii nerambursabili prin mecanismul financiar SEE ar fi putut fi alocati doar in cazul in care s-ar fi efectuat reabilitarea intregului ansamblu arhitectural istoric, respectiv ca in proiect sa fie inclusa si reabilitarea Bisericii Negre.

Astfel, prin ordinul Ministerului Culturii nr.2.571 au fost declarate monumente istorice atat ansamblului „Biserica Neagra” si curtea acesteia, cat si fostul cimitir parohial, situat tot in curtea bisericii, tocmai pentru a se putea accesa o finantare nerambursabila, numai ca evaluatorii au avut o alta parere dupa ce a fost depus proiectul.

Din aceasta cauza, din 2013, dupa finalizarea sapaturilor arheologice, curtea Bisericii Negre a ramas la propriu cu aspect medieval, in zona fiind pus doar pietris, iar vechiul paviment abia ca se mai vede. Zona din jurul bisericii este plina de denivelari, iar turistii care ajung in zona merg ca pe o ulita prin jurul monumentului care este de altfel cel mai vizitat din municipiu, anul trecut, peste 250.000 de vizitatori trecandu-i pragul.

Purtatorul de cuvant al Primariei Brasov, Sorin Toarcea, a declarat ca, deocamdata, nu exista o solutie pentru finantarea acestor lucrari, iar zona a reintrat in proprietatea Bisericii Negre, astfel ca nici edilii nu pot investi fonduri in acest proiect.

„A fost un drept de administrare strict pentru a depune dosarul de finantare pe fonduri norvegiene, dar proiectul a fost respins. In momentul in care vom identifica, alaturi de Biserica Neagra, o solutie de finantare, vom face demersurile necesare pentru a obtine si a realiza acest proiect”, a declarat Sorin Toarcea.

Care era planul si ce s-a facut de fapt: carpeala romaneasca

Costurile de realizare a lucrarilor fusesera estimate acum trei ani la suma de 8.862.929,37 lei (1.982.447,80 Euro), o suma de care Biserica Evanghelica fara nici un altfel de ajutor nu dispune, aceasta reusind anul acesta sa demareze cateva lucrari necesare la acoperis, inclusiv montarea unui paratrasnet, pentru care a obtinut un sprijin financiar de 20.000 de lei de la Consiliul Judetean Brasov.

In curtea Bisericii Negre, care poarta astazi numele umanistului Joannes Honterus (1498-1549), personalitate centrala a Reformei religioase in Transilvania, in Evul Mediu se afla cimitirul inconjurat de mai multe constructii, astazi disparute, exceptand casa parohiala (amintita documentar in 1379 si extinsa in 1776) si vestigiile capelei Sfanta Ecaterina (1388), situata probabil pe locul manastirii premonstratense mentionate in 1235, de care se leaga prima atestare documentara a Brasovului.

Lucrarile de reabilitare a curtii Bisericii Negre ar fi urmat sa se realizeze dupa un proiect selectionat in urma unui concurs de arhitectura organizat de municipalitate in 2011. Proiectul si-a propus tocmai pastrarea calitatii istorice a zonei. In principal, acest proiect prevede inlocuirea pavimentului existent cu unul nou, din pietris fin si piatra de nisip, si reabilitarea unor elemente de pavaj si rigole, propunerea fiind orientata spre structura conceptului din 1884.

Conform proiectului, pavimentul nou ar urma sa semene cu cel existent, pastrandu-se astfel caracterul aparte al locului. De asemenea, era prevazuta amplasarea unor obiecte de mobilier urban si reabilitarea iluminatului public, care se va incadra in acest ansamblu arhitectural.

In cadrul proiectului de restaurare este prevazuta si refacerea cailor de acces in corpurile de cladire ale Liceului Johannes Honterus, respectiv treptele din piatra naturala cu inscriptii despre istoricul fiecarui imobil, dar si accesele in Biserica Neagra, respectiv covoarele de acces din piatra naturala din dreptul fiecareia dintre cele 6 porti ale bisericii: denumirea portii si cateva date despre istoria sa sunt scrise in cate una din lespezile de piatra.

Afectata de cutremure, distrusa de incendiu, iar acum…de indiferenta

Biserica Neagra de astazi se inalta pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea. Constructia ei a inceput in anul 1383, cand Brasovul se afla intr-o perioada de puternica dezvoltare culturala si economica. In momentul finalizarii ei, in anul 1477, parohia brasoveana, la acea data de rit catolic, a primit hramul Sfintei Maria.

In prezent, Biserica Neagra apartine cultului Evanghelic. De-a lungul timpului biserica a fost afectata de mai multe cutremure, iar devastatorul incendiu din 21 aprilie 1689 a distrus-o aproape in totalitate. Focul a cuprins biserica parohiala, distrugand acoperisul si mobilierul din interior. Credinciosii au reusit sa stranga fondurile necesare si sa inceapa reconstructia edificiului. Lucrarile de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc, au durat mai bine de 30 de ani, fiind incheiate in 1722, cand a avut loc o noua inaugurare.

Biserica Neagra a fost refacuta cu ajutorul unor mesteri veniti din orasul Danzig (actualul Gdansk, Polonia), pentru ca mesterii locali nu stiau cum sa inchida bolti de dimensiuni atat de mari. De atunci, ruina innegrita de fum s-a numit Biserica Neagra, iar culoarea exterioara cenusie a fost pastrata.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close