Home >> Cultura >> ASTAZI ESTE BOBOTEAZA

ASTAZI ESTE BOBOTEAZA

Boboteaza sau epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica ortodoxa şi catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Craciunului. În greceşte, cuvântul Bobotează este numit Telfanie sau Epifanie care se traduce prin „Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi.

Creştinii occidentali comemorează în primul rând (dar nu numai) vizita magilor la naşterea Pruncului Iisus şi astfel manifestarea fizică a lui Iisus către Neamuri. Ortodocşii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu (Arătarea Domnului).

Bibilia îl menţionează pe Ioan Botezatorul, considerat de creştini ca înaintemergătorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocainta. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan era foarte simplă, făcută din blană de camila; el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. Icoanele au păstrat de-a lungul timpului această imagine, înfăţişându-ni-l pe Botezător cu părul şi barba lungi. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim şi din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele şi mai ales pentru a fi botezaţi de el în râul Iordan.

Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-şi spovedească păcatele şi să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar „cel ce va veni după el” (în tradiţia creştină: Iisus) îi va boteza cu Duh Sfant şi cu foc. Despre „cel ce va veni după el”, Ioan spunea că acela este mult mai mare şi mai puternic decât el.

Evanghelia relatează că şi Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei relatări, ieşind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis şi duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel şi venind peste el. Şi glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17).

Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creştini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”.

Botezul Domnului, icoană din patrimoniul muzeului grăniceresc năsăudean

În tradiţia românească

În localităţile aşezate pe malul unui râu, pe malul Dunarii sau pe tarmul marii, se obişnuieşte că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva flacăi curajoşi pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoţii fac agheasmă (apă sfinţită), cu care „botează” apele, oamenii, animalele şi casele. Înainte de regimul comunist, această datină exista şi la Bucuresti, Patriarhul coborând Calea Victoriei de la Palatul regal până la Dambovita, unde pocăiţii, îmbrăcaţi în halaturi albe, se aruncau în apa îngheţată pentru a o ridica.

Această tradiţie face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice şi obiceiuri agrare preluate în creştinism din tradiţiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei şi a focului. Boboteaza este astfel şi o sărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai ales a apelor, de forţele răului. Acum se colindă, se prevesteşte cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobişnuite. Peste obiceiurile creştine ortodoxe de sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus şi multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoţite de tot felul de strigături şi zgomote. Toate acestea au în general un rol de curăţire şi de îndepărtare a răului. Tradiţia ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie şi grau fiert şi să se bea vin roşu.

În ziua de Bobotează se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul nostru înconjurător de forţele malefice. Agheazma este apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor. În timpul ceremonialului religios, apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.

Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei ”

Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.

BOBOTEAZA 2017. De ce nu este bine să te cerţi de Bobotează. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe.

BOBOTEAZA 2017. Tradiţia cere ca, la prînz, masa la care se reuneşte familia să fie la fel de bogată ca cea de Crăciun. În multe zone ale ţării, se oferă acum colivă, un produs din grâu pisat sau arpacaş fierte, îndulcit cu miere sau zahăr şi amestecat cu multă nucă.

Potrivit tradiției creștine, în ajunul Bobotezei creștinii ajunează, iar mulți dintre credincioși țin post negru.

În ajunul sărbătorii, oamenii trebuie să aştepte praznicul în bună înţelegere. Nu este bine ca rudele să se certe între ele. De asemenea, părinţii nu trebuie să-și certe sau să-și bată copiii. Cei care nu respectă aceste interdicții vor avea necazuri tot anul.

O altă tradiție mai spune că nu se stropesc cu apa sfințită caii și iepurii, care se pot preface în diavoli.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:

Continuarea navigarii pe acest website reprezinta acceptarea cookie-urilor. Afla mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close